BNR se bazeaza pe decizii judecatoresti "rezonabile" in procesele privind clauzele abuzive, decizii care insa nu exista. Isi va asuma Inalta Curte de Justitie responsabilitatea pentru astfel de decizii?

Studiul de impact realizat de BNR cu privire la clauzele abuzive din contractele de credit ale bancilor, al carui rezumat a fost trimis Ministerului Justitiei, dupa cum relateaza presa, arata ca unele banci ar putea avea pierderi substantiale in urma proceselor cu clientii lor, dar nu reprezinta o amenintare la adresa sistemului bancar.

BNR se bazeaza insa, in aceasta evaluare, pe decizii “rezonabile” ale instantelor de judecata, ceea ce nu s-a intamplat pana acum. Se pare, asadar, ca cea care va avea responsabilitatea sa emita astfel de decizii va fi Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde BNR vrea sa se judece procesele dintre banci si clienti.

Studiul de impact a fost solicitat de FMI, pentru a se evalua pierderile cu care s-ar putea confrunta unele banci dupa aplicarea, din 1 octombrie, a unei legi care permite Protectiei Consumatorilor ca, in cazul in care o instanta constata existenta unei clauze abuzive, sa ceara eliminarea respectivei clauze, referitoare la dobanda sau comisioane, in cazul tuturor contractelor de acelasi tip.

Concret, ar fi vorba de pierderi de peste 1 miliard de euro (4,8 miliarde de lei), rezultate in urma neincasarii, in viitor, a dobanzilor apreciate abuzive, pierderi care ar conduce la o scadere a ratei solvabilitatii sistemului bancar cu 2,5 puncte, adica de la 14,5% in prezent la 12,5%, ceea ce ar fi in continuare cu mult peste minimul legal de 8%.

Foarte important, BNR apreciaza in studiul de impact ca nicio banca, asadar nici cele cateva banci afectate mult mai mult decat altele de clauzele abuzive, nu va cobori sub indicatorul de solvabilitate de 8% dupa absorbtia pierderilor rezultate din pierderea proceselor.

Atentie, insa! BNR a calculat aceste pagube ale bancilor ca fiind rezultatul unor decizii „rezonabile” ale instantelor de judecata cu privire la nivelul dobanzilor variabile, ale caror mod de calcul, in functie de indici interni ai bancilor, netransparenti, este considerat abuziv de catre avocatii clientilor, cu Gheorghe Piperea lider.

Problema este ca, deocamdata, aceste decizii „rezonabile” nu prea exista, intrucat instantele au fost, in general, fie la o extrema, decizand sa anuleze aproape cu totul dobanzile, ducandu-le la niveluri de 1-2%, fie la alta, mentinand vechile dobanzi prin respingerea acuzatiilor ca acestea ar fi abuzive.

Din acest motiv bancile, sprijinite de BNR, au facut lobby pentru ca aceste procese sa se judece doar la Curtea Suprema de Justitie, astfel incat sa existe solutii unitare in aceste cauze, avand in vedere impactul major asupra sistemului bancar.

Acum insa, odata cu constatarea din studiul de impact, ca bancile nu vor fi afectate atat de tare, se pune asadar intrebarea daca, in aceste conditii, BNR va mai sustine, asa cum a facut-o initial, ca procesele sa se judece doar la Curtea Suprema.

Numai ca in lipsa deciziilor judecatoresti „rezonabile”, si in prezenta unor decizii severe, prin care dobanzile au fost coborate la niveluri de 1-25, pagubele suferite de banci sunt mult mai mari, dupa aprecierile acestora ridicandu-se la 10 miliarde de lei, asadar dublu fata de estimarile BNR.

Pe de alta parte, BNR nu a calculat impactul pe care l-ar avea anularea unor comisioane aferente creditelor, considerate de asemenea clauze abuzive si care au fost eliminate in cateva decizii ale instantelor de judecata, si nici pagubele suferite in cazul in care ar fi nevoite sa innapoieze clientilor dobanzile si comisioanele anulate, de la inceputul semnarii contractului.

Bancile au facut aceste calcule, iar pierderile rezultate s-ar ridica la 24 miliarde lei, o cifra impresionanta care, mai mult ca sigur, ar avea un impact serios asupra sistemului bancar.

In concluzie, avem un studiu de impact cu estimari ale BNR foarte diferite de cele ale bancilor, studiu care nu ia in calcul toate elementele potentialelor pagube, precum comisioanele. Mai mult, estimarile sunt necredibile, bazandu-se pe decizii „rezonabile”, care nu exista.

In aceste conditii, se pare ca singura solutie pe care se bazeaza BNR este judecarea acestor procese cu clauze abuzive la Curtea Suprema, unde exista sansele unor decizii unitare si unde se pot, astfel, evalua potentialele pierderi pe viitor ale bancilor in aceste cazuri.