Banca Naţională a României lansează Raportul asupra stabilităţii financiare, aflat la cea de-a şasea ediţie. Documentul evaluează soliditatea sistemului financiar românesc şi capacitatea acestuia de a reacţiona la provocările importante cu care s-a confruntat pe parcursul anului 2010 şi în prima parte a anului 2011, factorii care i-au influenţat performanţa, precum şi interacţiunea sa cu economia reală şi mediul extern. Raportul atestă că stabilitatea financiară în România s-a menţinut robustă, în pofida contextului economic intern şi internaţional dificil din anul anterior, se arata intr-un comunicat al BNR.rnrnÎn Raport se arată că riscurile la adresa sectorului bancar au fost gestionate corespunzător, prin eforturile proprii ale instituţiilor de credit, materializate în consolidarea nivelurilor de solvabilitate, provizioane şi lichiditate. Banca Naţională a României şi-a continuat şi diversificat politica macroprudenţială prudentă, prin asigurarea punctuală de lichiditate, solicitarea proactivă de capitaluri, supravegherea atentă a băncilor şi îmbunătăţirea cadrului de reglementare. rnrnRezultatele celui mai recent exerciţiu de testare a rezistenţei băncilor la şocuri economice realizat de către BNR arată că, în situaţia puţin probabilă în care scenariul advers luat în considerare s-ar materializa, indicatorul de solvabilitate şi rata fondurilor proprii de nivel 1 rămân la niveluri superioare cerinţelor minime prudenţiale. rnrnUn rol benefic pentru menţinerea stabilităţii sistemului financiar din România, în condiţiile continuării procesului de dezintermediere, l-a avut şi Iniţiativa Europeană de Coordonare Bancară, în cadrul căreia cele nouă bănci participante şi-au îndeplinit la nivel agregat angajamentele de menţinere a expunerilor şi de asigurare a unei capitalizări individuale a instituţiilor de credit din România peste pragul de 10 la sută. rnrnSituaţia macroeconomică a României s-a îmbunătăţit de la data Raportului anterior. Noul acord de finanţare de tip preventiv încheiat în anul 2011 cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, alături de angajamentele autorităţilor asumate în cadrul programelor naţionale, constituie ancore pentru menţinerea stabilităţii financiare şi continuarea reformelor structurale în scopul impulsionării potenţialului de creştere economică. rnrnLa nivelul UE, pachetul de măsuri privind implementarea unei noi arhitecturi de supraveghere, cu accent pe latura macroprudenţială, va contribui la consolidarea sistemului financiar european (prin diminuarea vulnerabilităţilor evidenţiate de criză) şi la majorarea potenţialului de creştere economică în UE.rnrnRaportul evidenţiază că riscul de credit rămâne principala vulnerabilitate a sectorului bancar. În perspectivă, se preconizează începerea unei diminuări a presiunilor asupra calităţii activelor bancare, în contextul consolidării treptate a creşterii economice şi al întăririi gestiunii riscurilor la nivelul băncilor. rnrnAlte provocări pentru perioada următoare au în vedere gestionarea riscului de contagiune ce s-ar manifesta în cazul unor evoluţii adverse pe pieţele internaţionale ca urmare a crizei datoriilor suverane sau a încetinirii semnificative a creşterii economice în economiile dezvoltate, echilibrarea structurii pe monede a fluxurilor de credite noi şi îmbunătăţirea instrumentarului de intervenţie rapidă în cazul instituţiilor de credit aflate potenţial în dificultate. Aceste provocări reclamă continuarea eforturilor pentru menţinerea solvabilităţii, provizionării şi lichidităţii la niveluri adecvate, precum şi adoptarea de noi măsuri prudenţiale.rnrnComponentele nebancare ale sistemului financiar (sectorul asigurărilor, al fondurilor de pensii, al instituţiilor financiare nebancare şi cel al pieţei de capital) au avut o evoluţie mixtă în perioada analizată, dar riscul sistemic s-a menţinut la un nivel scăzut. Sistemele de plăţi şi sistemele de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare nu s-au confruntat cu probleme deosebite, datorită măsurilor adoptate de banca centrală în scopul limitării riscurilor asociate funcţionării acestora.
Nu există comentarii pentru această știre.
Creditele acordate de bănci și IFN-uri vor putea fi garantate și cu titluri de stat, conform unui proiect de regulament publicat de Banca Națională a României (BNR) pentru modificarea și... detalii
Rata anuală a inflației IPC este proiectată la 6,1 la sută la sfârșitul anului 2026 și la 3,4 la sută la finele anului 2027, niveluri superioare cu 0,6 și, respectiv,... detalii
Banca Națională a României (BNR) a menținut la 6,5% dobânda de politică monetară, conform așteptărilor, conform unui comunicat al băncii centrale: Potrivit prognozei din Raportul BNR privind inflația, rata anuală... detalii
Băncile sunt pregătite să activeze planurile de continuitate a activității și procedurile de gestionare a crizelor în cazul unor atacuri cibernetice, anunță Banca Națională a României (BNR) într-un comunicat: BNR... detalii
BNR explică de ce a menținut dobânda la 6,5%
Dobânda de politică monetară rămâne 6,5%
Riscurile privind stabilitatea financiară se mențin ridicate, apreciază BNR
BNR emite bancnote noi cu semnătura noului casier central
BNR: inflația va scădea la 3,5% în 2027
BNR arată importanța implementării măsurilor fiscal-bugetare luate de Guvern
Dobânda BNR rămâne 6,5%, în condițiile războiului din Iran
Creditele de consum și ipotecare sunt în scădere din cauza recesiunii
Tentativă de fraudă financiară cu imaginea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu
BNR: inflația va scădea abrupt la toamnă iar la anul va ajunge la 3,5%