Bancile din vestul Europei isi exporta problemele in est

Bãncile occidentale care au adus capital în Europa de Est în anii 1990 ar putea transfera în acelasi timp si problemele de creditare din tãrile dezvoltate într-un moment în care multe din economiile regiunii se aflã sub presiune, relateazã Reuters. rnrnDin tãrile baltice pânã în regiunea balcanicã, sistemul bancar este dominat de institutii strãine care au sesizat oportunitãtile de dezvoltare, pe mãsurã ce fostele state comuniste au trecut la capitalism si a sporit creditarea, dupã decenii de planificare centralizatã si de lipsuri. rnrnPotrivit cercetãrilor efectuate de Citigroup, în Ungaria 74% din sistemul bancar este detinut de institutii vest-europene, în România – 93%, iar în Republica Cehã – 97%. rnrnTimp de un deceniu, ratele mici ale dobânzilor au finantat deficitele de cont curent si investitii strãine masive, dar odatã cu tensionarea bilanturilor de pe pietele de origine, aceste fluxuri ar putea sã fie puse în pericol. rnrnCiti estimeazã cã bãncile din zona euro aveau un deficit de capital de 230 miliarde euro la finalul lui 2007 si considerã cã în acest an vor fi nevoite sã aloce încã 450 miliarde euro pentru a acoperi expunerile extra-bilantiere. rnrnMiercuri, banca elvetiana UBS a scos la ivealã alte 4 miliarde de dolari sub formã de deprecieri ale activelor, ajungând astfel la o depreciere totalã de 18,4 miliarde dolari, datoratã crizei pietei creditelor ipotecare cu risc ridicat (subprime) din Statele Unite. rnrn”Nu doar pietele emergente europene depind de fluxul de capital din partea bãncilor europene pentru a-si finanta deficitele de cont curent”, spune seful pe cercetãri economice din regiune din cadrul Citigroup, David Lubin. rnrn”Dar din moment ce pãrti importante din sectorul financiar al acestor piete în dezvoltare sunt detinute de bãnci occidentale, credem cã este posibil ca o scãdere a apetitului de risc sã aibã consecinte majore pentru cresterea economicã a Europei emergente si pentru stabilitatea financiarã”, a adãugat Lubin. rnrnExperienta acumulatã aratã cã – în cazul Europei Centrale – crizele financiare au tendinta de a fi importate, sau cel putin cã evenimentele exterioare au expus dezechilibrele existente. rnSpre exemplu, graba de a scãpa de active ungare în 1998 nu a fost declansatã atât de finantele slabe bine-cunoscute ale tãrii, cât de colapsul financiar din Asia si Rusia. rnrnAcum, la fel ca si atunci, problemele României, Bulgariei si ale Letoniei sunt bine cunoscute, dar pietele încã nu au intrat în colaps. rnrnÎn ciuda unui deficit de cont curent estimat de banca centralã la peste 14% din produsul intern brut în anul precedent, leul românesc s-a depreciat rapid, însã în timp, si nu s-a prãbusit. rnrnLeul a pierdut 18% din valoarea sa în fata euro – de la nivelul maxim record al ultimilor cinci ani, atins în iulie – si acum se tranzactioneazã la 3,73 lei/euro. rnrnPentru exemplificare, dacã cineva a investit în actiunile Unicredit SpA – una dintre cele mai mari bãnci din zona euro dupã capitalizarea pe piata si un investitor major în Europa Centralã – la cotatia maximã de 7,765 euro, atinsã în mai 2007, ar fi pierdut 35% din investitie la pretul actual – de aproximativ 5 euro/actiune. rnrnUngaria, care în mod traditional, a fost cea mai expusã dintre toate economiile regiunii la turbulentele financiare din cauza dimensiunii si lichiditãtii pietei de obligatiuni, precum si din cauza deficitul bugetar si a deficitului de cont curent, a fost lovitã, însã nu atât de puternic. rnrnForintul a pierdut doar putin peste 2% în fata euro de la începutul anului, fiind al doilea în clasamentul deprecierilor din Europa de Est, dupã leu, care a pierdut peste 4% în acest an. rnrnRiscurile se fac simtite în ambele directii ale sistemului financiar intergrat al Europei. rnrnPotrivit cercetãrilor Morgan Stanley, banca austriaca Erste Bank are în România 27% din portofoliul de credite acordate în Europa Centralã si de Est, dupã ce a cumpãrat cea mai mare bancã din tarã, BCR. rnrn”Credem piatã nu poate evalua amplitudinea deprecierii viitoare a leului. Modelele noastre asupra portofoliului de credite al BCR sugereazã cã o depreciere a leului pânã la 4 lei/euro ar putea tripla provizioanele foarte rapid pânã la 3,5%”, a mentionat banca, într-un raport recent. rnrn”Desi nu reprezintã scenariul nostru de bazã, dacã îi atribuim totusi acestei posibilitãti o pondere de 25%, obtinem un pret tintã de 18 euro, cu 55% mai mic (fatã de pretul curent al actiunilor Erste)”, se aratã în raportul Morgan Stanley. rnrnActiunile Erste au închis sedinta bursierã de miercuri la 36,90 euro, în crestere cu 0,33% fatã de marti searã. rnrnLetonia, cu o populatie mai micã de trei milioane de locuitori, este tara cu cel mai mare risc de a intra într-o criza financiarã, potrivit majoritãtii bãncilor de investitii. rnDevalorizarea monedei în Letonia – tarã cu regim de consiliu monetar, cu cotatie fixã a monedei fatã de euro – ar implica presiuni imediate asupra vecinilor, Lituania si Estonia, dar si asupra Bulgariei, care au de asemenea rate fixe de schimb fatã de euro. rnrnDar turbulentele financiare nu se vor mentine între granitele câtorva tãri mici. rnrn”Într-un scenariu de risc, tãrile s-ar putea adânci în turbulente financiare grave. România, Bulgaria si tãrile baltice sunt cele mai expuse la acest risc, dar vulnerabilitatea pe plan extern este de asemenea ridicatã în Africa de Sud si în Turcia”, scrie economistul UBS Reinhard Cluse, într-un raport publicat sãptãmâna trecutã.