Bancile au crescut creditarea populatiei de trei ori mai mult decat finantarile pentru firme

Bancile si-au majorat creditele de consum si pentru locuite acordate populatiei de trei ori mai mult decat finantarile pentru firme, pe parcursul ultimului an, impulsionand astfel suplimentar cresterea economica bazata pe consum, stimulata de politica fiscala orientata spre crestera salariilor si reducerii taxei pe valoarea adaugata (TVA).

Stocul de credite acordate de banci gospodariilor populatiei s-a majorat cu 11,6 miliarde lei (9,6%) pe parcursul ultimului an, in perioada octombrie 2017-octombrie 2018, conform statisticilor Bancii Nationale a Romaniei (BNR).

In aceeasi perioda, finantarile pentru firme au crescut cu numai 3,9 miliarde lei (3,6%), de trei ori mai putin.

Bancile si-au majorat creditele pentru populatie in acest ultimul an mai mult decat anul trecut, cand cresterea a fost de numai 8,4 miliarde lei, in ciuda cresterii dobanzilor, incepand de la finalul lui 2017.

Avansul creditarii s-a datorat, pe de o parte, cresterii salariilor si pensiilor, in urma masurilor luate de Guvern, inclusiv prin majorarea salariului minim pe economie, iar pe de alta parte disponibilitatii bancilor de a acorda mai multe imprumuturi populatiei, mai profitabile decat finantarile pentru firme.

Creditele imobiliare pentru locuinte au crescut cel mai mult in ultimul an, cu 7,8 miliarde lei, fiind impulsionate de programul garantat de stat, Prima Casa.

Creditele pentru consum au avansat cu numai 3,9 miliarde lei in aceeasi perioada, in conditiile reducerii stocurilor de imprumuturi in valuta, in euro si franci elvetieni, in timp ce creditele in lei au crescut cu 5,8 miliarde lei.

In cazul finantarilor pentru firme, cele in lei au avut o ascensiune de 4 miliarde lei, in timp ce imprumuturile in valuta au stagnat.

Creditarea populatiei ar putea fi limitata de la inceputul anului viitor, cand vor fi aplicate restrictiile adoptate recent de BNR privind limitatea gradului de indatorare a persoanelor care obtin imprumuturi.

Astfel, ratele la credite nu vor putea fi mai mari de 40% din venitul net lunar, fata de niveluri care pot ajunge si la 70% in prezent, in cazul creditelor de la banci sau chiar mai mult, daca se pun si creditele de la Institutiile Financiare Nebancare (IFN).

In prezent, IFN-urile nu sunt reglementate de BNR, astfel ca nu iau in calcul gradul de indatorare a celor carora le acorda credite, ceea ce a contribuit la supraindatorarea populatiei pe parcursul ultimilor ani.

Din 1 ianuarie 2019 insa, si IFN-urile vor fi obligate de BNR sa tina seama de gradul maxim de indatorare al unui client, adica suma ratelor atat la creditele de la banci cat si la IFN-uri sa nu treaca de 40% din venituri.