Premiul Nobel pentru Economie în 2025 a fost acordat în comun, lui Joel Mokyr „pentru că a identificat premisele pentru o creștere susținută prin progres tehnologic” și lui Philippe Aghion și Peter Howitt „pentru teoria creșterii susținute prin distrugere creativă”, conform unui anunț al Nobel Prize:
Modelul prezentat de Aghion și Howitt în lucrarea lor din 1992 a fost primul model macroeconomic pentru distrugerea creativă care a avut echilibru general.
Inspirați de datele moderne, Philippe Aghion și Peter Howitt au construit un model economic matematic care arată cum progresul tehnologic duce la o creștere susținută.
Creșterea economică în națiunile industrializate precum Marea Britanie și Suedia a fost remarcabil de stabilă. Cu toate acestea, sub suprafață, realitatea este orice altceva decât stabilă.
În SUA, de exemplu, peste zece procente din totalul companiilor intră în faliment în fiecare an și tot atâtea sunt înființate. Un număr mare de locuri de muncă sunt astfel create sau dispar în fiecare an; chiar dacă aceste cifre nu sunt la fel de mari în alte țări, modelul este același.
Aghion și Howitt și-au dat seama că acest proces transformator de distrugere creativă, în care companiile și locurile de muncă dispar și sunt înlocuite continuu, este rețeta pentru o creștere economică susținută.
O companie care are o idee pentru un produs mai bun sau un mijloc de producție mai eficient poate concura cu altele pentru a deveni liderul pieței. De îndată ce se întâmplă acest lucru, se creează un stimulent pentru alte companii să îmbunătățească în continuare produsul sau metoda de producție și astfel să urce în vârful scării.
O descriere simplificată a unora dintre mecanismele importante ale modelului ar fi că o economie include companii cu cea mai bună și mai avansată tehnologie; atunci când acestea obțin brevete pentru produsele lor, pot fi plătite mai mult decât costurile lor de producție și, prin urmare, profită de un monopol. Acestea sunt companiile care au ajuns în vârful ierarhiei.
Un brevet de invenție oferă protecție împotriva concurenței, dar nu și împotriva unei alte companii care realizează o altă inovație. Dacă noul produs sau proces de producție este suficient de bun, îl poate depăși pe cel vechi și poate urca mai mult pe scară.
Potențialul de a profita de un monopol, chiar și temporar, creează stimulente pentru companii să investească în cercetare și dezvoltare (C&D).
Cu cât o companie crede mai mult timp că poate rămâne în vârful ierarhiei, cu atât stimulentele sunt mai puternice și cu atât investițiile în C&D sunt mai mari.
Cu toate acestea, mai multă C&D va duce la scăderea timpului mediu de inovare, iar compania din vârf este împinsă în jos pe scară. În economie, apare un echilibru între aceste forțe care decid cât se investește în C&D, decizând astfel și viteza distrugerii creative și a creșterii economice.
Banii pentru investiții în C&D provin din economiile gospodăriilor. Cât de mult economisesc depinde de rata dobânzii, care, la rândul ei, este afectată de rata de creștere a economiei.
Prin urmare, producția, cercetarea și dezvoltarea, piețele financiare și economiile gospodăriilor sunt legate între ele și nu pot fi analizate izolat. Economiștii numesc un model în care diferite piețe sunt în echilibru, un model macroeconomic cu echilibru general.
Nu există comentarii pentru această știre.
Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii
Agenția de rating S&P Global Ratings a reconfirmat, în data de 3 aprilie 2026, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la nivelul BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt, menținând totodatã perspectiva negativã, anumță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Decizia reconfirmã încadrarea României în categoria recomandatã investițiilor și reflectã, potrivit agenției, continuarea eforturilor autoritãților de consolidare fiscalã, în contextul unor provocãri economice interne și externe. „Reconfirmarea ratingului suveran al României evidențiazã încrederea agențiilor internaționale în capacitatea autoritãților de a continua consolidarea fiscalã și de a menține stabilitatea macroeconomicã. Prioritatea noastrã rãmâne reducerea sustenabilã a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale și valorificarea investițiilor finanțate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor și a susține creșterea economicã pe termen mediu", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Conform evaluãrii agenției, deficitul bugetar este estimat... detalii
Legea bugetului de stat pe anul 2026 a fost publicată în Monitorul Oficial vineri, 27 martie a.c. și a devenit cadrul legal aplicabil pentru gestionarea finanțelor publice, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor, în care se adaugă: Într-un context global volatil și un cadru economic complex, marcat de incertitudini externe și presiuni interne, adoptarea acestui buget demonstrează că România își respectă angajamentele și țintește, cu precauție, consolidarea fiscală și stabilitatea economică. Astfel, bugetul aprobat pentru 2026, fundamentat pe venituri de 390.606,8 milioane lei și cheltuieli de 713.207,7 milioane lei (credite de angajament), respectiv 526.291,3 milioane lei (credite bugetare), cu un deficit de 135.684,5 milioane lei, transmite un semnal clar de responsabilitate către mediul de afaceri și partenerilor externi. România rămâne un stat predictibil, garantând următoarele direcții strategice: Accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR Pentru a... detalii
Ministerul Finanțelor reafirmã cã atragerea fondurilor europene reprezintã prioritatea zero, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Agenția de evaluare financiarã Moody's Ratings a finalizat revizuirea periodicã a profilului de credit al României, reconfirmând potențialul solid de creștere economicã pe termen mediu și capacitatea de reziliențã a țãrii în fața șocurilor externe. Concluziile analizei valideazã direcția mãsurilor de consolidare fiscalã demarate în 2025 și subliniazã importanța menținerii disciplinei bugetare pentru asigurarea unei traiectorii sustenabile a datoriei publice. „Analiza Moody's confirmã faptul cã România deține o economie stabilã și un grad de dezvoltare care ne oferã o poziție competitivã în regiune. Evaluarea vine într-un moment important, înaintea adoptãrii bugetului de stat, care trebuie definitivat cât mai rapid într-o formã responsabilã și corectã, pentru asigurarea pe de o parte a disciplinei fiscale, iar pe de... detalii
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații
Carrefour, preluată de Pavăl Holding, Dedeman
Comerțul cu amănuntul, rămas marginal pe plus în 2025
Service-uri auto și firme de asigurări, amendate de Consiliul Concurenței pentru înțelegeri privind prețurile
9,69%, creșterea prețurilor în 2025. Inflația medie a fost de 7,3%
Comerțul, -4% în noiembrie 2025 față de aceeași lună a anului anterior