Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a consemnat o creștere semnificativă (+4,95%) în iulie 2025 față de luna anterioară, potrivit datelor comunicate de INS.
După ce intrase pe o traiectorie de scădere și a coborât în iunie sub nivelul de la mijlocul anului trecut (-0,28%), acest indicator a revenit clar pe plus (+2,70%), după un avans de 6,68 puncte procentuale pe piața internă.
La extern s-a înregistrat o nouă creștere, astfel încât s-a ajuns la +3,18%, totuși sub valorile consemnate între noiembrie 2024 și martie 2025. Diferența între evoluția la intern și cea de pe piața externă s-a redus considerabil, de la peste patru puncte procentuale în luna precedentă la doar două treimi de punct.
În structură, s-a consemnat o creștere puternică (+14,93%) în industria energetică, urmată la foarte distanță de avansurile la bunuri de capital (+0,91%), bunuri de uz curent (+0,57%) și bunuri intermediare (0,29%). Prețurile au scăzut de puțin pe segmentul bunurilor de folosință îndelungată (-0,27%).
Comparativ cu aceeași lună din anul anterior, s-a consemnat cea mai mare creștere la bunuri de uz curent (+6,23%), urmată de un grup copact format de bunurile intermediare (+3,52%), bunurile de folosință îndelungată (+3,22%) și industria bunurilor de capital (+2,88%). În pofida majorării substanțiale din iulie 2025, industria energetică a bifat doar +0,33% față de iulie 2024.

De reținut, după ce productivitatea muncii în industrie a coborâse în 2023 până la -3,3%, s-a situat la -1,5% pe parcursul anului trecut și a marcat un rezultat de -0,7% ca medie lunară (însă cu o revenire de +9,3% în mai) pe primele cinci luni 2025. Per total, rezultatele din industrie se păstrează, în termeni comparabili, la cel mai scăzut nivel din ultimii opt ani.
Pe ramuri de activitate, majorări mai mari de prețuri față de aceeași lună a anului trecut s-au consemnat la extracția cărbunelui (+15,3%), repararea echipamentelor (+10,3%), distribuția apei (+9,3%), fabricarea calculatoarelor (+8,9%), marochinărie (+7,9%), alte activități extractive (+7,2%) și fabricarea produselor din tutun (+7,1%).
Urmează fabricarea de mobilă (+6,2%), prelucrarea lemnului, fabricarea băuturilor (ambele cu +6,1%), industria alimentară, fabricarea de îmbrăcăminte (cu câte +5,9%), fabricarea substanțelor și a produselor chimice (+5,2%), fabricarea de hârtie și cea a produselor farmaceutice (ambele cu +5%).
Reduceri anuale de prețuri s-au consemnat la fabricarea produselor de cocserie și din prelucrarea țițeiului (-17%), la producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-7,4%), fabricarea altor mijloace de transport (-1,4%) și în industria metalurgică (-0,3%).
Nu există comentarii pentru această știre.
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publicã proiectul de act normativ pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat în valoare totalã de 5,313 miliarde lei, aproximativ 1,05 miliard euro, mecanism ce operaționalizeazã pachetul de mãsuri de relansare economicã adoptat prin Ordonanța de Urgențã nr. 8/2026, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Inițiativa vizeazã direct consolidarea industriei prelucrãtoare prin finanțarea investițiilor în sectoare economice care înregistreazã în prezent un volum ridicat de importuri. Programul oferã o predictibilitate extinsã mediului de afaceri, având un calendar de implementare pânã în anul 2032 pentru emiterea acordurilor de finanțare și pânã în 2036 pentru plata ajutorului. Un element de noutate îl reprezintã flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitãțile de capital și de modelul... detalii
Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii
Agenția de rating S&P Global Ratings a reconfirmat, în data de 3 aprilie 2026, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la nivelul BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt, menținând totodatã perspectiva negativã, anumță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Decizia reconfirmã încadrarea României în categoria recomandatã investițiilor și reflectã, potrivit agenției, continuarea eforturilor autoritãților de consolidare fiscalã, în contextul unor provocãri economice interne și externe. „Reconfirmarea ratingului suveran al României evidențiazã încrederea agențiilor internaționale în capacitatea autoritãților de a continua consolidarea fiscalã și de a menține stabilitatea macroeconomicã. Prioritatea noastrã rãmâne reducerea sustenabilã a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale și valorificarea investițiilor finanțate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor și a susține creșterea economicã pe termen mediu", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Conform evaluãrii agenției, deficitul bugetar este estimat... detalii
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații
Carrefour, preluată de Pavăl Holding, Dedeman
Comerțul cu amănuntul, rămas marginal pe plus în 2025
Service-uri auto și firme de asigurări, amendate de Consiliul Concurenței pentru înțelegeri privind prețurile