Ce înseamnă bugetul general consolidat și care este situația lui?

Bugetul general consolidat cuprinde toate bugetele din sistemul bugetar de stat, definite ca atare prin acte legislative. El include:

• bugetul de stat;
• bugetul centralizat al unităților administrativ-teritoriale;
• bugetul asigurărilor sociale de stat;
• bugetul asigurărilor pentru șomaj;
• Fondul național unic de asigurări sociale sănătate;
• bugetul instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii etc.

Simplificat, la bugetul de stat propriu-zis și al instituțiilor publice se adaugă gestiunea banilor pe plan local și cea pe funcții de bază, precum sănătatea, pensiile și șomajul.

Ca ordin de mărime, veniturile la bugetul de stat reprezintă, de fapt, cam jumătate din sumele încasate per total iar cele locale și pentru pensii se apropie de câte un sfert din total.

Concret, iată cum arata situația banilor gestionați de stat după primele 11 luni din 2024:

Se poate observa că, în perioada ianuarie – noiembrie 2024, statul a cheltuit 24 lei ÎN PLUS la fiecare 100 lei încasați la bugetul general consolidat. Situația este și mai problematică dacă se face referire doar la bugetul de stat, adică 146 de lei cheltuiți la 100 lei efectiv colectați, strict la bugetul de stat (de unde și un deficit ceva mai mare de 123 miliarde lei).

Explicația este că bugetul de stat trebuie să asigure, prin transferuri, și echilibrarea altor componente.

Datele publicate arată dezechilibre semnificative la Bugetul asigurărilor sociale (aproape -4 miliarde euro) și Fondul de sănătate (-2,75 miliarde lei), altminteri suvenționate masiv de la bugetul de stat (22,3 miliarde lei și, respectiv, circa 5 miliarde lei).

Așadar, dincolo de finanțarea cronic insuficientă a sistemului sanitar, datele arată că banii colectați prin taxarea cu CAS (contribuții de asigurări sociale) a salariilor nu ajung, nici pe departe, pentru pensii.

Veniturile curente la 11 luni ale bugetului asigurărilor sociale au fost de aproximativ 100 miliarde lei față de 126 miliarde lei decât necesarul pentru plata pensiilor, iar diferența va trebui acoperită prin transfer de la bugetul de stat. Cu alte cuvinte, așa-zisul principiu al contributivității NU se regăsește integral în practică iar pensionarii își plătesc singuri o parte din pensie, cu bani proveniți din impozite directe, TVA sau accize.

Cât privește anumite instituții publice la care trebuie achitate diverse taxe din care se susține integral sau nu funcționarea acestora, bugetul de profil este utilizat de stat pentru reducerea dezechilibrului general, concretizat în deja obișnuitul deficit bugetar. Acesta se referă, în comunicarea publică, la toți banii gestionați de stat sub sintagma „buget general consolidat”. Deficit bugetar prezentat îndeobște ca procentaj din PIB, ceea ce conduce la un soi de „întrecere” între avansul minusului exprimat în miliarde lei și creșterea rezultatului economic.

În cazul de față, deficitul bugetului general consolidat după primele unsprezece luni ale anului a fost de 125,7 miliarde de lei (-7,12% din PIB-ul estimat la 1.764,5 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor. Rezultatul este mult mai slab decât în aceeași perioadă a anului anterior (-73,5 miliarde lei și -4,58% din PIB). 

Pentru finalul lui 2024 s-a anunțat deja o cotă prelimiată de -8,6% din PIB, în locul nivelului de doar -5% stabilit inițial în legea bugetului. Nivel situat oricum cu mult peste limita maximă de -3% din PIB stabilită drept criteriu de performanță, ceea ce explică necesitatea planului pe șapte ani pentru reducerea deficitului bugetar.