Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu 1,13% în august 2024 față de luna anterioară, potrivit datelor comunicate de INS.
Cu toate acestea, indicele anual a crescut marginal (de la 2,62% până la 2,67%), ceea ce a păstrat trendul general de revenire, după ce la finele primului trimestru al anului curent se situa la cota -8%. Explicația o constituie efectul de bază defavorabil, deoarece prețurile industriale s-au diminuat puțin mai mult în urmă cu 12 luni.
Indicatorul anual de profil a fost mai mare pe piața inteă, deși prețurile au scăzut în august cu -1,62% față de luna precedentă (+2,82% pe ultimele 12 luni, față de +2,67% în iulie). Prin contrast, la exte s-a înregistrat o creștere lunară de 0,10% dar nivelul anual s-a diminuat la +2,30%.
Diferența între evoluția la inte și cea de pe piața exteă a crescut, după ce atinsese un minim în luna iulie a anului curent. De remarcat faptul că valoarea pozitivă la exte, reapărută de-abia în februarie 2024 (după un marginal +0,28% în septembrie 2023) are o tendință de stabilizare sub pragul de 2,5%.
În structură, s-au consemnat creșteri față de luna precedentă în industria bunurilor de capital (+0,66%) și cea a bunurilor de uz curent (+0,44%), reduceri marginale la bunuri intermediare (-0,06%) și bunuri de folosință îndelungată (-0,10%), influența decisivă venind de la diminuarea cu -3,84% a prețurilor din industria energetică.
Comparativ cu aceeași lună din anul anterior, situația s-au consemnat creșteri la aproape toate grupele de produse, cu un avans mai important la bunuri de capital (+6,58%), urmate de bunuri de uz curent (+3,51%), industria energetică (+2,43%) și bunuri de folosință îndelungată (+1,56%). Totodată, s-a consemnat o scădere la bunuri intermediare (-0,39%).
[1]
De reținut, după ce productivitatea muncii în industrie a coborât anul trecut în domeniul negativ (-3,3%), s-a situat la -1,9% ca medie lunară în primele șapte luni ale anului curent, cu o revenire palidă la +0,4% în iulie. Per total, rezultatele din industrie la începutul anului 2024 au fost, în termeni comparabili, cele mai slabe din ultimii șapte ani.
Pe ramuri de activitate, majorări mai mari de prețuri față de aceeași lună a anului trecut s-au consemnat la repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor (circa +24%), distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor etc. (+13%), fabricarea produselor farmaceutice (+9%) și producția de băuturi (+8%).
Urmează fabricarea calculatoarelor și produselor electronice și optice (+7%), producția și fuizarea de energie electrică și termică, gaze etc., fabricarea autovehiculelor de transport rutier, fabricarea de alte de mașini și utilaje, serviciile anexe extracției, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (cu câte +6%) și producția de mobilă (+5%).
Reduceri anuale importante de prețuri s-au înregistrat la extracția cărbunelui (-19%), fabricarea produselor de cocserie și din extracția țițeiului (-17%), extracția petrolului brut și a gazelor naturale (-9%), industria metalurgică (-6%), fabricarea produselor și substanțelor chimice (-2%), prelucrarea lemnului și fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice (-1%).
Nu există comentarii pentru această știre.
Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii
Agenția de rating S&P Global Ratings a reconfirmat, în data de 3 aprilie 2026, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la nivelul BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt, menținând totodatã perspectiva negativã, anumță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Decizia reconfirmã încadrarea României în categoria recomandatã investițiilor și reflectã, potrivit agenției, continuarea eforturilor autoritãților de consolidare fiscalã, în contextul unor provocãri economice interne și externe. „Reconfirmarea ratingului suveran al României evidențiazã încrederea agențiilor internaționale în capacitatea autoritãților de a continua consolidarea fiscalã și de a menține stabilitatea macroeconomicã. Prioritatea noastrã rãmâne reducerea sustenabilã a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale și valorificarea investițiilor finanțate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor și a susține creșterea economicã pe termen mediu", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Conform evaluãrii agenției, deficitul bugetar este estimat... detalii
Legea bugetului de stat pe anul 2026 a fost publicată în Monitorul Oficial vineri, 27 martie a.c. și a devenit cadrul legal aplicabil pentru gestionarea finanțelor publice, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor, în care se adaugă: Într-un context global volatil și un cadru economic complex, marcat de incertitudini externe și presiuni interne, adoptarea acestui buget demonstrează că România își respectă angajamentele și țintește, cu precauție, consolidarea fiscală și stabilitatea economică. Astfel, bugetul aprobat pentru 2026, fundamentat pe venituri de 390.606,8 milioane lei și cheltuieli de 713.207,7 milioane lei (credite de angajament), respectiv 526.291,3 milioane lei (credite bugetare), cu un deficit de 135.684,5 milioane lei, transmite un semnal clar de responsabilitate către mediul de afaceri și partenerilor externi. România rămâne un stat predictibil, garantând următoarele direcții strategice: Accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR Pentru a... detalii
Ministerul Finanțelor reafirmã cã atragerea fondurilor europene reprezintã prioritatea zero, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Agenția de evaluare financiarã Moody's Ratings a finalizat revizuirea periodicã a profilului de credit al României, reconfirmând potențialul solid de creștere economicã pe termen mediu și capacitatea de reziliențã a țãrii în fața șocurilor externe. Concluziile analizei valideazã direcția mãsurilor de consolidare fiscalã demarate în 2025 și subliniazã importanța menținerii disciplinei bugetare pentru asigurarea unei traiectorii sustenabile a datoriei publice. „Analiza Moody's confirmã faptul cã România deține o economie stabilã și un grad de dezvoltare care ne oferã o poziție competitivã în regiune. Evaluarea vine într-un moment important, înaintea adoptãrii bugetului de stat, care trebuie definitivat cât mai rapid într-o formã responsabilã și corectã, pentru asigurarea pe de o parte a disciplinei fiscale, iar pe de... detalii
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații
Carrefour, preluată de Pavăl Holding, Dedeman
Comerțul cu amănuntul, rămas marginal pe plus în 2025
Service-uri auto și firme de asigurări, amendate de Consiliul Concurenței pentru înțelegeri privind prețurile
9,69%, creșterea prețurilor în 2025. Inflația medie a fost de 7,3%
Comerțul, -4% în noiembrie 2025 față de aceeași lună a anului anterior