Cheltuielile cu pensiile - România, pe locul 19 în UE ca pondere în PIB

În 2021, cheltuielile cu pensiile s-au ridicat în România la 8,8% din PIB, ceea ce plasează țara noastră pe locul 19 din cele 27 state membre UE.

Conform analizei publicate recent de Eurostat, ne-am situat peste țări precum Slovacia (8,5% din PIB), Estonia (8,1%), Lituania (7,9%), Bulgaria (7,8%) și Lituania (7,1%). Ceva mai mult decât noi au alocat Cehia (8,9%) și Polonia (10,8%).

La nivelul UE banii pentru plata pensiilor au fost de 1.882 miliarde euro sau 12,9% din PIB-ul total al Uniunii. Deși suma în cauză a crescut cu 2,8%, ponderea în rezultatul economic s-a redus după ce, pe fondul scăderii economice induse de pandemie, ajunsese la 13,6%.

Țările care au alocat cei mai mulți bani pentru plata pensiilor în termeni relativi au fost Grecia (16,4%), Italia (16,3%), Austria (15%) și Franța (14,9%). La polul opus s-au situat Irlanda (4,5%), Malta (6,4%), Ungaria (7%) și Lituania (7,1%).
Ponderea populației beneficiare de pensii s-a ridicat la 27,2%.

Cea mai mare valoare s-a consemnat în Slovacia (33,2%), urmată de Luxemburg și Lituania (33%). Prin contrast, sub pragul de 20% au figurat Malta (19,2%) și Cipru (19%). În 22 din cele 27 de state membre este posibil să se încaseze mai multe tipuri de pensie. Nu este cazul în România, Polonia, Croația, Estonia și Irlanda.

Pe categorii, cel mai mare procentaj s-a regăsit la sumele cuvenite după retragerea din activitate (79,9% din bani și 80,3% din numărul total de pensionari). Pe poziția a doua au figurat rudele supraviețuitoare, cu 12% din sume dar 21,3% dintre beneficiari. Persoanele cu dizabilități au generat 7,9% din cheltuieli și au reprezentat 12,2% dintre beneficiari iar sumele pentru pensiile de șomaj au fost marginale (0,2% din bani și 0,1% dintre beneficiari).

[1]

În termeni nominali, nivelul pensiei medii pe beneficiar în România exprimat în euro apare comparabil cu cele din Ungaria, Croația sau Slovacia. Totuși, atunci când se face ajustarea cu nivelul prețurilor și se obține puterea efectivă de cumpărare, lăsăm în urmă opt țări și trecem peste Estonia, foarte aproape de Slovenia, doar ceva mai jos decât Cehia și Polonia.

Așadar, pensionarii români nu se pot plânge din perspectiva alocărilor la nivel european, mai ales că țara noastră figurează a doua printre țările cu cele mai mici încasări la bugetul public (27,2%, doar după Irlanda, care este un caz special), ceea ce semnifică o atenție relativ sporită acordată banilor pentru pensii.

Concret, dacă se face raportul dintre sumele alocate și încasările la bugetul public, România (32,4% din banii strânși prin impozitare) apare ceva mai sus decât Franța (31,7%) sau media UE (31%). Mai jos decât Grecia (38,9%) sau Italia (38,1%), spre care ne împinge contextul socio-cultural (cu efecte majore pe datoria publică) dar cu mult peste posibilitățile care rezultă în Ungaria (20,6%), Cehia (25,1%) sau Polonia (28,7%).