Prima de risc de tara pentru Romania (CDS - Credit Default Swap) a scazut de la 2,69% la 2,32%

Riscul de ţară al României a scăzut uşor. Astfel, marja de risc de ţară calculată pe bază de rating suveran (Baa3 la Moody´s / BBB- la Standard & Poors) a fost estimată la un nivel de 3,21% pentru 2023, faţă de 3,33% în 2022.

De asemenea, prima de risc de ţară bazată de CDS (Credit Default Swap) a scăzut de la 2,69% la 2,32%, conform consultantului financiar Laurentiu Stan (foto), citat intr-o stire Agerpres, in care se adauga:

“Anul acesta ne putem aştepta la o creştere a riscului de ţară, care se poate reflecta în majorarea costului la care România se va împrumuta, în condiţiile unei instabilităţi politice aferente unui an electoral cu 4 scrutinuri, frecventelor modificări legislative şi inflaţiei menţinute la un nivel ridicat”, consideră consultantul financiar Laurenţiu Stan.

“Dacă 2023 a fost un an relativ “liniştit” din punct de vedere politic, anul electoral 2024 poate readuce la suprafaţă concurenţa acerbă între formaţiunile politice şi, implicit, o mai mare instabilitate politică. Modificările legislative frecvente pot fi şi ele un factor de risc suplimentar. Ca urmare, ne putem aştepta la o creştere a primei de risc de ţară în acest an, care se poate reflecta în costul mai mare la care statul se va împrumuta, dacă şi inflaţia se va menţine la un nivel ridicat”, a prognozat Laurenţiu Stan, într-o analiză transmisă AGERPRES.

El a explicat faptul că riscul de ţară se ia în calcul atunci când se evaluează o companie şi, implicit, proiectele de investiţii aferente, costul capitalului fiind compus dintr-o rată minimă, considerată fără risc – dobânda la obligaţiunile de stat, care include şi prima de risc de ţară – la care se adaugă, printre altele, prima de risc a pieţei de capital şi prima de risc de dimensiune.

“Acum câteva zile au fost publicate şi valorile aferente anului 2023 pentru acest indicator, valori care se folosesc în 2024 pentru a stabili costul capitalului în evaluările autorizate. Conform datelor actualizate la 1 ianuarie 2024, riscul de ţară al României a scăzut uşor. Astfel, marja de risc de ţară calculată pe bază de rating suveran (Baa3 la Moody´s / BBB- la Standard & Poors) a fost estimată la un nivel de 3,21% pentru 2023, faţă de 3,33% în 2022. De asemenea, prima de risc de ţară bazată de CDS (Credit Default Swap) a scăzut de la 2,69% la 2,32%”, a explicat Stan.

Potrivit consultantului financiar, acest indicator este important deoarece, în contextul globalizării, companiile şi investitorii pun din ce în ce mai mult accentul pe riscurile asociate desfăşurării operaţiunilor în mai multe ţări, unul dintre acestea fiind riscul de ţară sau riscul de nerambursare a datoriilor – default.

“Riscul de ţară este influenţat de mai multe riscuri asociate. O ţară care se află în plină creştere economică poate implica un risc mai ridicat pentru un investitor decât una matură din punct de vedere economic. Riscul politic este o componentă importantă, fiind legat de faptul că ţara este o democraţie sau o dictatură sau de cât de uşor este transferată puterea politică în ţară. Unele variaţii ale riscului pot fi date de sistemul juridic dintr-o ţară, atât în ceea ce priveşte protecţia drepturilor de proprietate, cât şi eficienţa şi rapiditatea cu care sunt soluţionate litigiile juridice. În cele din urmă, riscul de ţară poate proveni şi din gradul de dependenţă a economiei respective de un anumit produs sau serviciu”, a subliniat Stan.

Consultantul financiar a menţionat faptul că riscul de default este important atât pentru investitori, pentru estimarea riscului total pe care şi-l asumă atunci când investesc în afaceri sau active aflate într-o altă ţară, precum şi pentru statul respectiv, pentru că acea primă de risc este înglobată de fapt în rata dobânzii la care statul se împrumută prin obligaţiuni sau instrumente de trezorerie.

“Cu cât riscul apreciat de investitori este mai ridicat, cu atât statul se împrumută mai scump. Şi, având în vedere că în 2024 se vor organiza alegeri în 40 de ţări, iar împrumuturile statelor cresc exponenţial în anii electorali, este nevoie de o monitorizare atentă a riscului de default şi a costurilor de finanţare”, a adăugat Laurenţiu Stan.

El a mai spus că riscul de nerambursare a datoriilor a scăzut şi pentru celelalte ţări din Uniunea Europeană, cu până la o zecime de punct procentual, cu excepţia Greciei şi Portugaliei, în cazul cărora scăderea primei de risc a fost considerabilă – de la 5,46% la 3,66%, în cazul Greciei, respectiv de la 2,89% la 1,75%, în cazul Portugaliei – primă bazată pe rating.

Laurenţiu Stan este cunoscut în domeniu ca evaluator autorizat de aproape 20 de ani. De 15 ani s-a specializat în evaluarea de afaceri şi active intangibile, cum ar fi licenţe, patente, software, drepturile de proprietate intelectuală, mărcile comerciale, iar în prezent dezvoltă în România conceptul de Value Growth Advisory, menit să ajute antreprenorii care doresc să crească valoarea propriei afaceri în vederea unei eventuale vânzări şi nu numai. Este certificat de organizaţii naţionale şi internaţionale de renume din domeniul evaluărilor – Membru Acreditat ANEVAR (MAA) pentru specializarea Evaluarea întreprinderilor şi activelor necorporale, Certified Valuation Analyst – CVA de către The European Association Of Certified Valuators And Analysts – EACVA, Recognised European Valuer – REVÂ de către The European Group Of Valuers´ Associations – TEGoVA şi membru al The Royal Institution of Chartered Surveyors – RICS.