Sondaj Asociaţia Analiştilor Financiar Bancari: Legea Dării în Plată poate determina o spirală în cascadă a efectelor economice negative (comunicat de presa):
· 53% dintre analiştii care au participat consideră că Legea Dării în Plată produce efecte puternic negative, din punct de vedere macroeconomic, al investiţiilor ori al prosperităţii generale a populaţiei
· 67% dintre analişti consideră că s-ar putea reduce creditarea într-o măsură semnificativă datorită restrângerii numărului de clienţi eligibili
· 43% dintre analişti consideră că ar exista pierderi financiare semnificative, cu urmări negative în solvabilitatea unor instituţii private de credit
· AAFBR consideră că o abordare necorelată cu riscul real şi fragilitatea realităţii economice actuale, combinată cu o legislaţie vagă, pot genera o spirală de efecte în cascadă cu un rezultat net economic final mai degrabă negativ
Bucureşti, 16 februarie 2016 – un sondaj derulat în rândul membrilor de către Asociaţia Analiştilor Financiar Bancari din România scoate în evidenţă faptul că Legea Dării în Plată (cedarea garanţiei pentru stingerea datoriei faţă de creditor, în forma sa actuală, fără limite de aplicare şi criterii sociale) poate determina un efect negativ asupra creditării prin prisma impredictibilităţii cadrului legislativ şi reducerii drepturilor contractuale şi de proprietate ale creditorului.
67% dintre analiştii chestionaţi consideră că s-ar putea reduce creditarea într-o măsură semnificativă datorită restrângerii numărului de clienţi eligibili ori creşterii prudenţei creditorilor. Numai 10% consideră că efectele ar fi minime, deoarece Legea se referă la un număr redus de cazuri de clienţi aflaţi în dificultate financiară.
53% dintre analişti consideră că Legea Dării în Plată produce efecte puternic negative, din punct de vedere macroeconomic, al investiţiilor ori al prosperităţii generale a populaţiei.
Pentru 30% dintre analişti efectele estimate sunt moderate, prin prisma încetinirii temporare a unor sectoare economice.
Ȋn viziunea a peste 80% dintre analiştii chestionaţi, rolul disponibilităţii creditării imobiliare asupra populaţiei şi a economiei în general este important, pornind de la calitatea condiţiilor de locuit ale populaţiei, până la efectul de mobilizare macroeconomica (sectorul imobiliar, materiale de construcţii, etc.).
Numai 20% dintre analişti consideră componenta de resurse financiare disponibile pentru consum ca fiind mult mai importantă.
Cu toate acestea, 47% dintre analişti consideră că efectele asupra stabilităţii sistemului financiar bancar per ansamblu ar fi moderate, datorita capitalizării puternice a băncilor locale.
43% dintre analişti însă consideră că ar exista pierderi financiare semnificative, cu urmări negative în solvabilitatea unor instituţii private.
50% dintre analiştii chestionaţi se aşteaptă la blocarea pieţei imobiliare şi a sectorului construcţiilor, precum şi la reducerea încrederii consumatorilor. O proporţie egală estimează doar efecte limitate în ceea ce priveşte tranzacţiile imobiliare.
Participanţii la sondajul AAFBR au transmis în acelaşi timp comentarii extensive privind proiectul de lege Darea în Plata, în contextul de piaţă actual. Pe baza acestora, Asociaţia Analiştilor Financiar Bancari din România doreşte să pună în evidenţă faptul că potenţialele efecte depind
semnificativ de forma finală a legii şi de normele metodologice ce vor fi emise pentru aplicarea ei, astfel încât de lege sa beneficieze categoria socială vizată.
Cu toate acestea, incertitudinea care marchează legislaţia primară / secundară face aproape imposibilă vizualizarea unui rezultat probabil, care depinde semnificativ de măsurile prudenţiale ale instituţiilor financiar-bancare şi gestionarea ulterioară a situaţiei.
Situaţia curentă de piaţă este marcată de incertitudine şi neîncredere, ceea ce determină un potenţial disruptiv considerabil, posibil a fi neutralizat numai printr-o abordare metodică şi echilibrată din partea instituţiilor financiar-bancare, cu o monitorizare atentă a evoluţiei reale a
riscului transferat către acestea de forma curentă a legii.
O abordare necorelată cu riscul real şi fragilitatea realităţii economice actuale, combinată cu o legislaţie vagă, pot genera o spirală de efecte în cascadă cu un rezultat economic final semnificativ negativ.
Dacă măsurile de compensare a riscului adoptate de instituţiile bancare depăşesc posibilităţile populaţiei acestea vor conduce la o încetinire notabilă a creditării, care va genera o scădere a preţului imobilelor.
Aceasta va genera, la rândul său, creşterea ratei de abandon a creditului şi va conduce inevitabil la creşterea portofoliului imobiliar al băncilor scos către vânzare, determinând o presiune suplimentară de scădere a preţurilor locuinţelor / materialelor de construcţii, generând astfel un cerc vicios cu efecte asupra întregii economii.
AAFBR este o asociaţie profesională fără scop lucrativ, înfiinţată în luna ianuarie 2008 şi care reuneşte în rândurile sale peste 70 de profesionişti care activează în sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a investiţiilor, societăţi de asigurări şi din piaţa de capital,
companii din economia reală.
Bogdan Neacsu, președinte la Asociația Română a Băncilor și Sergiu Manea, președinte la Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România, au transmis o scrisoare deschisă privind cazul ROBOR: Scrisoare deschisă din partea sectorului financiar-bancar din România Stimați reprezentanți ai autorităților publice din România, Stimați lideri de opinie, Am luat act, cu indignare profundă față de un abuz inexplicabil, de comunicările Consiliului Concurenței privind adoptarea unei decizii referitoare la o presupusă manipulare a ROBOR de către participanții la piață. Transmitem pe această cale faptul că sectorul financiar-bancar din România respinge ferm acuzațiile privind presupusa manipulare a ROBOR și avertizează că aceste comunicări ale Consiliului Concurenței cu privire la adoptarea unei decizii de sancționare a participanților la piață - cu atât mai mult cu cât lipsește orice argumentare a faptelor săvârșite sau a normelor legale încălcate -... detalii
Stabilitatea pe termen lung a unei economii nu depinde doar de volumul brut al datoriei publice, ci mai ales de dinamica subtilă a diferențialului „r-g”, reprezentând diferența dintre costul real... detalii
La câteva zile după ce Consiliul Concurenței a amendat băncile pentru un presupus cartel în stabilirea indicelui ROBOR, BCR a postat pe Facebook următorul mesaj al șefului băncii, Sergiu Manea:... detalii
ARB respinge ferm acuzațiile Consiliului Concurenței. Clienții băncilor cu credite ancorate în ROBOR sunt instigați prin inducerea de speranțe false. Asistăm din nou siderați la o decizie abuzivă și injustă care îndepărtează investitorii, conform unui comunicat al ARB: Băncile nu sunt vinovate și vor utiliza toate căile legale de atac pentru a anula decizia abuzivă, nefondată și injustă a Consiliului Concurenței care afectează pe nedrept reputația industriei bancare. Asociația Română a Băncilor (ARB) solicită public Consiliului Concurenței să ofere explicații concrete privind stabilirea vinovăției fără dovezi și comunicarea publică care provoacă confuzie și așteptări nerealiste legate de următoarele aspecte: Specificarea reglementărilor încălcate În vederea clarificării aspectelor de fond ce fac obiectul acestei decizii, solicităm prezentarea elementelor de reglementare și de conduită concurențială ce au fost încălcate, cu precizarea și a mecanismelor prin care s-a produs distorsionarea pieței. Banca Națională a... detalii
Consiliul Concurenței vrea să interzică băncilor calculul ROBOR și dobânzilor la titlurile de stat în actuala formă
Decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR nu are nicio fundamentare, acuză Banca Transilvania
Șeful Băncii Transilvania contestă amenda Consiliului Concurenței privind ROBOR: am acționat corect și legal
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Cursul nominal de schimb - de ce nivelul și volatilitatea nu spun același lucru
Revolut ne momește cu 0 comisioane pentru investiții. Este aceasta o practică neloială prin informații înșelătoare? ANPC, ASF și Consiliul Concurenței spun că nu e treaba lor
Trei abuzuri ale IFN-urilor
Executarea silită pentru neplata unui credit poate începe doar după 6 luni de restanțe
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Rolul cadrului de rezoluție bancară pentru drumul României către zona euro
Dobânda „lejeră” de 5,55% la creditele Raiffeisen poate ajunge la 18%
BRD, singura dintre băncile importante care nu permite transferuri Ropay gratuite cu numărul de telefon