Investitiile in tehnologie cresc puternic, semnal bun pentru majorarea exporturilor

Avansul puternic al investitiilor în bunuri durabile din primele nouã luni din acest an, într-un ritm dublu fatã de acelasi interval din 2006, ar putea genera, în urmãtorii ani, o îmbunãtãtire a structurii exporturilor si o reducere a deficitului comercial, spun analistii chestionati de NewsIn.rnrnEconomistul sef al Bãncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel, considerã foarte importantã, pe partea de utilizare a produsului intern brut din trimestrul al treilea, formarea brutã de capital fix (FBCF), care a înregistrat o crestere “extraordinarã”, acest progres fiind determinat mai ales de investitii. rnrnFormarea brutã de capital fix, în care intrã investitiile în bunuri durabile, a avansat cu 25,3% în primele nouã luni ale acestui an, ritm dublu fatã de cel înregistrat în aceeasi perioadã a anului trecut, când avansul acestui indicator a fost de 13,7%. rnrn”Este un semn extrem de bun pentru dezvoltarea productivitãtii pe termen lung, care nu se poate realiza decât cu importuri de tehnologie, care, sperãm noi, în urmãtorii ani sã se reflecte si în exporturi”, a declarat Anghel, pentru NewsIn. rnrnEl a mai subliniat evolutia “destul de bunã a serviciilor, segment care a contribuit cu 3,4% la avansul economic de 5,8% în primele nouã luni din 2007″. rnrnEconomistul sef al BCR considerã cã temperarea consumului din ultimul trimestru se înscrie într-o tendintã de duratã, care ar putea semnala o consolidare a economisirii, beneficã în sensul reducerii pericolelor de supraîncãlzire a economiei. rnrn”Intervalul iulie-septembrie constituie deja al patrulea trimestru consecutiv de temperare a cresterii consumului, tendintã care a început sã se observe în ultimile trei luni ale anului trecut, ceea ce înseamnã cã putem vorbi despre un trend si de un posibil avans al economisirii. Ritmul de crestere al consumului va fi, probabil, mai puternic în decembrie, însã putem spune cã acesta s-a diminuat în ultimele patru trimestre”, a mai spus Anghel. rnrnPe de altã parte, economistul sef al Raiffeisen Bank România, Ionut Dumitru considerã trecãtoare temperarea consumului, pe care o pune pe seama încetinirii autoconsumului, care este corelat cu evolutia slabã a productiei agricole. Economistul de la Raiffeisen a apreciat cã ritmul de crestere pe segmentul constructiilor nu poate fi sustinut, mai ales în conditiile în care, peste iarnã, activitatea în acest sector se diminueazã semnificativ. Dumitru pune avansul puternic pe seama cererii cu mult peste oferã si a introducerii, de cãtre bãnci, a normelor proprii de creditare, care prevãd grade de îndatorare de pânã la 70% si un avans minim mult mai redus decât înainte. rnrnAnghel considerã cã, pe segmentul constructiilor, putem observa o echilibrare a celor trei piloni, respectiv infrastructura, locuintele noi si clãdirile de birouri. rnrnAstfel, pe partea de constructii ingineresti civile se poate vedea o crestere consistentã, care se va reflecta în lãrgirea deficitului bugetar pe parcursul ultimelor luni din an, a arãtat analistul, care a mentionat si progresul si în privinta clãdirilor noi de birouri. rnrn”Dacã avansul constructiilor ar fi fost alimentat doar de partea de ansambluri rezidentiale, atunci ar fi fost îngrijorãtor, deoarece ar fi existat riscul formãrii unui asset bubble pe segmentul imobiliar, însã, în conditiile echilibrãrii celor trei piloni, putem considera cã evolutia pozitivã a sectorului constructiilor va continua si anul viitor”, a spus Anghel. rnrnUn alt element important, mai considerã Anghel, este faptul cã agricultura a generat o reducere cu 1,2% a avansului economic. “Dacã agricultura ar fi avut un aport nul, cresterea PIB-ului ar fi fost de 7% pe al treilea trimestru. Aceastã contributie va creste în ultimul trimestru, în conditiile în care în acest an am avut cea mai proastã productie de porumb, de exemplu, iar evolutia agriculturii în 2007 a fost cea mai slabã din ultimii 15 ani”, a mai explicat Anghel. rnrnPotrivit economistului, în 2008 agricultura ar putea contribui pozitiv la avansul economiei românesti, ducându-l cãtre 6%, “în conditiile în care existã o probabilitate relativ redusã ca 2008 sã fie la fel de slab, din punct de vedere agricol, ca si 2007”. rnrnAnghel mai considerã cã un an agricol normal ar ajuta si inflatia. “La potentialul agricol pe care îl are România, ar fi anormal ca agricultura sã aibã si în 2008 o contributie negativã. Sunt, de altfel, sanse mari ca PIB-ul sã creascã în 2008 mai mult decât în acest an”, a mai arãtat economistul sef al BCR. rnrnÎn privinta sectorului agricol, economistul sef al Raiffeisen Bank a avertizat asupra riscurilor pe care le-ar presupune cazul în care 2008 s-ar dovedi un an slab, ceea ce ar avea efecte “dezastruoase, atât asupra cresterii PIB, cât si asupra preturilor”, mai ales din cauzã cã, dupã mai multi ani slabi la rând, stocurile în agriculturã s-au redus foarte mult. Dumitru, care estimeazã cresterea economicã la 5,5% în acest an, considerã cã în anii urmãtori vom asista la o încetinire a acesteia. rnrn”Anul viitor vom asista la o revigorare a cresterii economice fatã de anul în curs, pe fondul unui efect de bazã în agriculturã, unde cresterea va fi, probabil, de cel putin 10%. E putin probabil, însã, sã putem creste cu peste 7% pe an. E irealist sã ne întrecem, la nivel politic, în cresteri de 7,7%, precum avansul PIB-ului de anul trecut, dacã nu putem sustine aceastã crestere”, a mai spus Dumitru. rnrn”Cresterea serviciilor este foarte bunã, aratã cã economia începe sã se dezvolte. Avansul constructiilor as spune cã este nefericit. Sigur, este nevoie de constructii, dar cresterea aceasta nu este un semn cã economia româneascã s-ar îmbunãtãti, ci mai degrabã se acoperã cererea mare din acest domeniu”, a explicat presedintele Chartered Financial Analysts (CFA), Dragos Cabat, pentru NewsIn. rnrnPotrivit economistului, cresterea bazatã pe sectorul imobiliar a avut efecte negative si în cazul altor state, precum Spania, Grecia sau Turcia. Cabat a mai precizat cã sperã ca temperarea cresterii consumului sã fie de duratã. rnrnPresedintele CFA se asteaptã la un ritm al cresterii economice între 5,6 si 5,8%, pe care îl apreciazã ca fiind “bun, dar nu spectaculos”. rnrn”Începem sã observãm o diminuare a diferentei între cresterea economicã în Uniunea Europeanã si cresterea economiei românesti. Cu cât diferenta se micsoreazã, cu atât ne va trebui mai mult sã recuperãm decalajele. Trebuie sã tinem cont, înainte de toate, cã avem nevoie de o crestere puternicã, dar sãnãtoasã”, a mai spus Cabat. rnrnIonut Dumitru considerã, la rândul sãu, cã surpriza, pentru evolutia produsului intern brut în trimestrul al treilea a fost reprezentatã de servicii si de avansul peste asteptãri al veniturilor din impozitele nete pe produs. rnrnDirectorul de trezorerie al ING Bank România, Florin Cîtu, considerã cã vestea îngrijorãtoare o constituie contributia negativã a exporturilor nete, care aratã dezechilibrele si faptul cã economia foloseste foarte multe resurse externe. Tot un factor îngrijorãtor îl reprezintã cresterea sub asteptãri a investitiilor strãine directe. “Suma este prea micã pentru nevoile economiei românesti”, a spus Cîtu. rnrnÎn privinta cresterii puternice a investitiilor, analistul a spus cã “trebuie sã vedem ce se ascunde în spatele acestor cifre, mai ales cã o serie de achizitii, precum cele de autovehicule efectuate de firme, apar ca investitii, nu ca bunuri de consum”. rnrn”Multe sunt cumpãrate astfel pentru a evita costurile suplimentare pe care le presupune taxa pe valoarea adãugate (TVA)”, a mai explicat Cîtu. rnrnVestea bunã, considerã directorul ING Bank România, este cã serviciile au, în continuare, o contributie majorã la formarea PIB-ului. rnrnRozalia Pal, senior economist la Unicredit Þiriac Bank, considerã cã ne putem astepta la o îmbunãtãtire a exporturilor nete (diferenta între exporturi si importuri) în ultimele trei luni ale anului, pe fondul deprecierii leului, efect care se transmite cu întârziere spre aceste laturi ale economiei nationale. rnrnPal vede cresterea economiei românesti la 5,8% la sfârsitul anului, cu un ritm de 5,6% în trimestrul al patrulea. Pentru anul viitor, analistul bãncii Unicredit Þiriac estimeazã o încetinire a avansului PIB la 5,5%, urmatã de o nouã temperare, pânã la 5% în 2009. rnrnProdusul intern brut al României a crescut în al treilea trimestru al acestui an cu 5,7% fatã de acelasi interval din anul trecut pânã la 111,35 miliarde lei (34,42 miliarde euro), peste asteptãrile analistilor. În primele nouã luni ale anului, cresterea economicã s-a temperat la 5,8%, de la 7,8% în perioada similarã a anului trecut. În perioada ianuarie-septembrie 2007, produsul intern brut al României a fost de 266,59 miliarde lei (81,1 miliarde euro), aratã datele publicate de Statisticã. rnrnLa cresterea economicã de 5,8% din primele nouã luni, serviciile au contribuit cu 3,4%, constructiile cu 2%, industria cu 1,4%, iar impozitele nete pe produs cu 0,2%. În schimb, agricultura a avut o contributie negativã de 1,2%.