Isarescu nu vrea sa mai creasca rezerva de aur, de 100 de tone, din superstitie

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat astazi ca nu vrea sa mai creasca rezerva BNR, peste 100 de tone, cat este astazi, “pentru ca sunt superstitios: de fiecare data cand a crescut mai mult, Romania a patit ceva. Daca va creste mai mult (in urmatorii ani), eu nu voi mai fi guvernator, deci superstitia mea nu va mai avea nicio baza.”

BNR s-ar putea sa nu fie, asadar, un potential client pentru o posibila companie nationala ce ar urma sa se infiinteze la Rosia Montana.

Guvernul va crea o nouă companie care se va ocupa exclusiv de proiectul Roşia Montană, operaţiune deja planificată într-un document în care este menţionat că proiectul poate genera venituri şi încasări bugetare de mai multe miliarde dolari, poate relansa industria minieră şi crea locuri de muncă, potrivit Mediafax.

Noua companie, care va fi denumită “Minvest Roşia Montană”, va prelua de la Minvest Deva pachetul de 19,3% din acţiuni deţinut la societatea Roşia Montană Gold Corporation, va avea ca obiect principal de activitate servicii anexe pentru “extracţia mineralelor” şi va funcţiona doar în subordinea ministrului delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, Dan Şova (PSD).

Societatea Roşia Montană Gold Corporation este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, cu 80,46% din capitalul social, în spatele companiei fiind nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.
Compania deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

De la înfiinţarea Băncii Naţionale a României, în 1880, rezervele de aur au fluctuat în funcţie de evenimente istorice – războaie şi decizii politice -, dar şi de ciclurile de creştere economică.

România avea mai puţin de 15 tone de aur în rezerva Băncii Naţionale (BNR) la sfârşitul secolului al XIX-lea, imediat după înfiinţarea instituţiei, şi a atins recordul istoric în 1940, când deţinea aproape 140 de tone din metalul preţios, ocupând locul al 12-lea în lume.

BNR avea în 1940 mai mult aur în rezervă decât băncile centrale din Italia, Australia, Grecia, Brazilia sau Norvegia, şi uşor mai puţin decât Japonia, reiese din datele World Gold Council.

Astfel, România avea în anul 1900, la începutul secolului XX, 10,5 tone de aur. Rezerva s-a dublat în următorii cinci ani şi a ajuns la 22,5 tone în 1905, pentru ca apoi să urce constant până în 1940, când a atins maximul de 139,88 tone.