Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut în martie 2021 a fost de 5.785 lei, cu 288 lei (+5,2%) mai mare față de luna precedentă.
Câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5,4% până la 3.547 lei, sumă echivalentă cu 720 euro. Ajustarea cu nivelul preţurilor (55,2% din nivelul mediu european) indică o putere de cumpărare de 1.304 de euro pentru achiziția de mărfuri și servicii la preţurile medii din UE.
Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare față de octombrie 1990, înaintea liberalizării preţurilor) a urcat cu 11 puncte procentuale față de luna anterioară, până la 232,4%. Sumele luate în calcul au inclus șomajul tehnic, achitat conform prevederilor legale pentru perioada de criză.
Astfel, în pofida unei inflații anuale crescute la 3,05% în martie 2021, avansul puterii de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior a revenit la 4,5%. Valoare comparabilă cu cele din partea a doua a anului trecut, după ce intrase pe un trend descendent la începutul lui 2021.
Pe fondul avansului veniturilor salariale, la care s-a adăugat majorarea cu 14% în termeni nominali a pensiilor (adică peste 10% în termeni reali, în pofida neindexării la începutul anului) și a revenirii insuficiente a producției de mărfuri, situată sub nivelul din urmă cu trei ani, s-a ajuns la majorarea deficitului comercial, care a urcat în luna martie la nivelul record de 2,25 miliarde euro.
[1]
Pe domenii de activitate, cea mai mare creştere de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-a consemnat în telecomunicații (+13,9% nominal și +10,5% în termeni reali).
Ceea ce a condus la o modificare spectaculoasă în clasamentul evoluției puterii de cumpărare, unde sectorul telecom se situa în luna precedentă, cu minus și pe ultimul loc. Podiumul a fost completat în luna martie de cercetare-dezvoltare (+7,4% real) și, prin efectul de bază al prăbușirii salariilor anul trecut, de sectorul HoReCa (+5,9% ca putere de cumpărare).
Sănătatea și asistența socială au coborât imediat deasupra mediei pe economie dar învățământul a revenit spectaculos ca putere de cumpărare, de la -3,6% în februarie la +3,5% în martie 2021. Celălat mare angajator de stat. Administrația publică, a rămas în domeniul negativ (-0,7%), pentru limitarea cheltuielilor bugetare.
De remarcat și avansul remunerării în industria prelucrătoare peste media pe economie (+5,7% în termeni reali), evoluție de salutat în contextul creșterii productivității muncii și a producției industriale. Cu toate acestea, raportul în termeni nominali față de media națională a rămas la doar 86%, mult sub uzanța de circa 100% din economiile europene mai dezvoltate.
Nu există comentarii pentru această știre.
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publicã proiectul de act normativ pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat în valoare totalã de 5,313 miliarde lei, aproximativ 1,05 miliard euro, mecanism ce operaționalizeazã pachetul de mãsuri de relansare economicã adoptat prin Ordonanța de Urgențã nr. 8/2026, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Inițiativa vizeazã direct consolidarea industriei prelucrãtoare prin finanțarea investițiilor în sectoare economice care înregistreazã în prezent un volum ridicat de importuri. Programul oferã o predictibilitate extinsã mediului de afaceri, având un calendar de implementare pânã în anul 2032 pentru emiterea acordurilor de finanțare și pânã în 2036 pentru plata ajutorului. Un element de noutate îl reprezintã flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitãțile de capital și de modelul... detalii
Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații
Carrefour, preluată de Pavăl Holding, Dedeman
Comerțul cu amănuntul, rămas marginal pe plus în 2025