Ponderea sumelor destinate plății salariilor pentru bugetari în veniturile bugetului general consolidat a crescut, potrivit execuției bugetare pe 2020, la 34,2%, comparativ cu doar 22,3% în anul 2015.
Ceea ce echivalează cu o majorare de 53%.
Pe de o parte, ponderea în PIB a sumelor alocate pentru angajații la stat a urcat continuu, de la 7,4% la 10,6%. Pe de alta, încasările au ajuns de la 33,1% din PIB la 31% din PIB, după ce au atins în 2017 un nivel minim de 27,7% din PIB.
Pentru referință, media compensării salariaților din sectorul bugetar la nivelul UE a fost în 2019 de 10% din PIB iar nivelul veniturilor de 45,1% raportat tot la PIB.
De unde rezultă o pondere de 22,1%, aproape identică cu cea consemnată de România în 2015. Adică, am ajuns la echilibru macroeconomic și gestiune bugetară aproape echilibrată în urmă cu cinci ani (-0,6% deficit bugetar pe contabilitatea ESA), păstrând proporțiile europene. După care am majorat sistematic alocările de lefuri fără a face corelația cu încasările din care trebuiau plătite.
Așadar, nu se poate merge în politica economică pe majorare de salarii bugetare în condiții de scădere a veniturilor statului.
Nici măcar în situația de creștere economică, darămite atunci când se mai suprapune și o criză, ce poate să apară oricând.
Pe traiectoria de diminuare a deficitului bugetar de la -9,8% din PIB anul trecut spre reintrarea în marja de maxim trei procente permisă, va trebui să reducem procentajul alocat din PIB pentru salarii (inclusiv pe calea înghețării acestora până când se va majora suficient rezultatul economic) și să mărim încasările (pe calea colectării și lărgirii bazei de impozitare prin eliminarea regimurilor preferențiale, întrucât nu putem ieși din criză cu taxe majorate).
Adică exact ceea ce se încearcă prin bugetul pe anul în curs, în care procentajul alocat pentru salarii a fost limitat la 9,8% din PIB, simultan cu majorarea încasărilor la 32,% din PIB (ceea ar duce la limită alocările pentru salarii depuțin sub pragul de 30%). Urmând ca trendul de scădere să fie consolidat în 2022, prin reducerea pragului amintit la doar 9,1% din PIB.
Nu există comentarii pentru această știre.
Exporturile României au fost în iunie 2026 de 8,70 miliarde euro (+5,9% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au însumat 11,66 miliarde euro (+9,9%), conform... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a crescut în iunie 2026 cu 0,84% față de luna precedentă, potrivit datelor comunicate de INS. După ce scăzuse brusc în februarie, consecutiv unei traiectorii... detalii
România este țara membră UE care și-a ajustat cel mai mult deficitul bugetar în T1 2026, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o îmbunătățire de 6 puncte procentuale (pp) brut... detalii
Datoria publică a României a fost de 60,2% din PIB la finele lunii aprilie 2026, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și INS. Suma calculată conform metodologiei europene a fost... detalii
Deficitul bugetar, 2% din PIB la jumătatea anului. Plățile pentru dobânzi, mai mari decât ajustarea fiscală
Semnal de alarmă - producția industrială, -3,3% după primele cinci luni ale anului
Inflația anuală - scădere semnificativă, până la 10,42%
Deficitul comercial lunar, în scădere la 2,6 miliarde euro în mai 2026
România, cea mai mare scădere a numărului de angajați din UE
Serviciile de piață pentru populație, scădere de aproape 10% după primele patru luni din 2026
Deficitul bugetar, -1,75% după primele cinci luni ale anului
Românii, pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal
Deficitul comercial lunar a trecut iar pragul de 3 miliarde euro în aprilie 2026
Comerțul cu amănuntul, -5,5% pe primele patru luni din 2026