Potrivit datelor comunicate de Eurostat, România s-a plasat în al doilea trimestru din 2019 pe ultimul loc în UE, alături de Lituania, la ponderea celor angajați temporar, cu un procentaj de doar 1,5% din totalul angajaților, de nouă ori mai mic față de media europeană.
Peste procentajul nostru dar tot la niveluri relativ reduse s-au situat Letonia (3,1%), Estonia (3,4%), Bulgaria (4,1%) și Marea Britanie (5,1%).
La polul opus, mai mult de unul din patru angajați în Spania (26,4%) și mai mult de unul din cinci în Polonia (22,2%), Portugalia (21%) și Olanda (20,5%) au avut un contract temporar de muncă. De reținut, Polonia apare ca o excepție între țările din fostul bloc estic iar Marea Britanie printre marile economii occidentale.
Pe parcursul ultimilor 17 ani, rata angajărilor temporare a fluctuat la nivelul UE de la 12,6% în primul trimestru din 2003 până la 13,6% în al doilea trimestru din 2019, cu un maxim de 14,7% atins în ultimul sfert al lui 2006, întâmplător sau nu exact înainte de aderarea României și Bulgariei.
Un numar de 26 de milioane de angajați cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani au avut în T2 2019 un contract temporar de muncă, proporția fiind mai mare în rândul femeilor ( 14,2%) decât în rândul bărbaților (13,2%).
După cum era de așteptat, dacă se face trimitere la grupele de vârstă, tinerii au deținut cea mai mare parte a contractelor de muncă temporare.
Pe ansamblul UE, cam trei din șapte angajați cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani au avut angajamente pe durată limitată (42,8%), mult peste cota din total a celor de 25 -54 ani (11,6%) și cea a persoanelor mai în etate (55-64 de ani), care au cumulat doar 6,5%.
Dincolo de vârstă, avem aici imaginea unei flexibilități mai ridicate a forței de muncă în țările cu pondere ridicată a muncii temporare dar și a unei anumite rigidități în caz contrar.
În context, pe măsură ce economia se va dezvolta și vom converge spre uzanțele occidentale, ar fi de așteptat să consemnăm o creștere a angajărilor temporare la noi, stimulată și de o taxare mai favorabilă. Îndeosebi în cazul tinerilor, care se află la început de activitate și au venituri mai scăzute.
Nu există comentarii pentru această știre.
Exporturile României au fost în iunie 2026 de 8,70 miliarde euro (+5,9% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au însumat 11,66 miliarde euro (+9,9%), conform... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a crescut în iunie 2026 cu 0,84% față de luna precedentă, potrivit datelor comunicate de INS. După ce scăzuse brusc în februarie, consecutiv unei traiectorii... detalii
România este țara membră UE care și-a ajustat cel mai mult deficitul bugetar în T1 2026, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o îmbunătățire de 6 puncte procentuale (pp) brut... detalii
Datoria publică a României a fost de 60,2% din PIB la finele lunii aprilie 2026, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și INS. Suma calculată conform metodologiei europene a fost... detalii
Deficitul bugetar, 2% din PIB la jumătatea anului. Plățile pentru dobânzi, mai mari decât ajustarea fiscală
Semnal de alarmă - producția industrială, -3,3% după primele cinci luni ale anului
Inflația anuală - scădere semnificativă, până la 10,42%
Deficitul comercial lunar, în scădere la 2,6 miliarde euro în mai 2026
România, cea mai mare scădere a numărului de angajați din UE
Serviciile de piață pentru populație, scădere de aproape 10% după primele patru luni din 2026
Deficitul bugetar, -1,75% după primele cinci luni ale anului
Românii, pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal
Deficitul comercial lunar a trecut iar pragul de 3 miliarde euro în aprilie 2026
Comerțul cu amănuntul, -5,5% pe primele patru luni din 2026