România, țara UE cu cea mai mare creștere a costului salarial

România a ocupat în T4 2023 prima poziție între statele membre UE în ceea ce privește creșterea costului salarial, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Cu un nivel de +16,9%, țara noastră a devansat la acest capitol Ungaria (+16,3%), Croația (+16%), Polonia (+13,1%) și Slovenia (+12,5%). Patru alte state din fostul bloc estic au depășit pragul de 10%, Bulgaria (+11,9%), Lituania (+11,2%), Letonia (+11,1%) și Estonia (+10,9%), iar Slovacia s-a poziționat imediat sub acesta (+9,5%).

Așadar, nu am făcut notă discordantă în regiune, doar că majorarea salariului minim la începutul ultimului trimestru al anului trecut ne-a trimis, de puțin, pe primul loc. Totodată, creșterea puterii de cumpărare a sumelor câștigate de angajați a urcat în jurul nivelului de 8%, respectiv cam cam de patru ori peste rezultatul economic estimat curent în termeni reali (pentru comparabilitate cu costul salarial) a fi fost de doar 2,1%.

Singurul stat dintre mai noii membri ai UE care a înregistrat o majorare ceva mai temperată a costurilor cu munca a fost Cehia, cu +5,2%, valoare apropiată de media UE (+3,8%) și de media Zonei Euro (+3,1%). Cele mai mici creșteri s-au consemnat în Danemarca (+1,9%), Germania (+2,2%) și Irlanda (+2,5%). Ceea ce arată o anumită abordare socio-culturală pe fondul unui nivel mai înalt de dezvoltare.

Oarecum surprinzător, Italia a avut o evoluție a acestui indicator-cheie marginal negativă (-0,1% față de același trimestru al anului precedent). De remarcat în context, pensinsularii au avut cea mai drastică scădere a inflației lunare în perioada februarie 2023 – februarie 2024, de la 9,8% la doar 0,8%, cu o stagnare a prețurilor în a doua lună a anului curent.

În ce privește împărțirea între segmentul de business și cel non-business, România se remarcă prin faptul că deține detașat prima poziție în primul caz, cu +17,3%, urmată de Croația (+15,1%), Ungaria (+14,4%), Polonia (+12,8%), Slovenia (+12,6%, la fel ca Irlanda, singura apariție occidentală în zona cu două cifre), Lituania (+11,3%), Bulgaria (+11%) și Letonia (+10,7%).

În schimb, pe partea non-business, cu „doar” +15,2%, nu prindem podiumul format din Ungaria (+19,1%), Croația (+17,8%) și Estonia (+17,1%). Totuși, ne poziționăm peste Polonia (+14%), Slovacia (+13,1%), Letonia (+11,6%) și Lituania (+11%). Zona non-business grupează administrația publică și apărarea, educația, sănătatea, artele, recreerea, reparațiile și alte servicii.

Dincolo de trendul general al regiunii, datele reflectă o presiune sporită și specifică de majorare a retribuirii muncii în activitățile „direct productive”, precum și o anumită temporizare în satisfacerea cererilor din partea bugetară, net diferențiată la noi ca ritm de creștere salarială între educație, aflată clar pe primul loc în T4 2024 și sănătate, rămasă în subsolul clasamentului pe ramuri de activitate și în stagnare ca putere de cumpărare.