Rata dobânzii pe termen lung pentru România a fost în martie 2020 de 4,56%, în creștere de circa o jumătate de punct procentual, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Acest indicator are ca referință împrumuturile luate pe o perioadă de zece ani și figurează printre cele cinci criterii care trebuie îndeplinite pentru adoptarea euro.
Diferențele dintre noi și statele din regiune sunt semnificative și ne plasează într-o poziție relativ slabă prin prisma obligațiilor de plată asumate pentru mulți ani de acum înainte.
Ungaria a consemnat și ea o creștere în contextul crizei Covid dar a rămas la o distanță mai mare de două puncte procentuale în spatele nostru.
Polonia și Cehia și-au îmbunătățit valorile la acest indicator, în timp ce Bulgaria, legată prin Consiliu monetar la o paritate fixă în raport cu moneda unică europeană ( 1 EUR = 1,95583 BGN) a păstrat un nivel foarte redus al dobânzii pe termen mediu și lung ( de la 0,12% în luna anterioară, a urcat puțin, până la 0,15%).
Din păcate, poziția codașă se corelează cu perspectiva negativă a ratingului de țară din partea insituțiilor internaționale de profil.
Asta în condițiile în care eram deja la limita calificativului recomandat pentru investițiile străine directe, al căror volum s-a diminuat 70% pe primele două luni ale anului în curs față de aceeași perioadă a anului precedent.
Singura vestea bună este că, după un puseu de creștere la mijlocul lui martie, randamentele obligațiunilor guvernamentale tranzacționate pe piața secundară s-au diminuat semnificativ spre finalul lunii.
Începând cu 1 aprilie, Banca Centrală a intervenit, în mod excepțional, pe această piață, pentru a facilita lichiditatea și a contracara potențiale distorsiuni ale curbei randamentelor, fără a afecta însă procesul de formare a prețurilor.
În context, ar fi de reținut că în 2016 ne încadram în criteriul de performanță referitor la dobânzile pe termen lung (maxim două puncte procentuale peste media celor mai performante state membre UE) dar acumularea sistematică de deficite bugetare și comerciale a crescut necesarul de finanțare și a dus la majorarea dobânzilor la care putem lua bani pe perioade mari de timp.
Guvernul a anunțat, într-un comunicat, că portofelul digital european, EU Digital Identity Wallet (EUDI Wallet), va fi realizat de instituțiile române, după modelul portofelului digital german. Guvernul renunță astfel la... detalii
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent, iar salariul minim net crește la 2.699 lei, conform unui comunicat al Ministerului Muncii, în care se adaugă: Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 4.050 lei în luna iunie 2026, la 4.325 lei începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei pentru cei cu salariul minim), majorarea pe net fiind de 125 lei. În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr... detalii
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ajutoare de stat pentru investiții în sectoare de producție cu volum ridicat de importuri
Cum se pot cumpăra titluri de stat Tezaur
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații