România a rămas și în martie 2024 pe primul loc în UE în ce privește inflația anuală, conform datelor publicate de Eurostat.
În scădere cu 0,4 puncte față de luna precedentă, avansul prețurilor (6,7%) a revenit sub valorile din ultimele două luni ale anului trecut dar ne-a poziționat semnificativ peste Croația (4,9%), Austria, Letonia (cu câte 4,1%), Belgia (3,8%) Estonia (4,4%), Ungaria (3,6%), Slovenia și Grecia (3,4%).
Pentru referință, menționăm că, pe ansamblul UE, inflația anuală pe martie 2024 a fost de 2,6%, pe o traiectorie de scădere cu 0,2 puncte procentuale față de luna anterioară (2,8%), scădere doar la jumătate din cea înregistrată la noi. Zona Euro a înregistrat o evoluție similară (2,4%, față de 2,6% în februarie 2024).
În 13 state indicele anual al prețurilor a scăzut, în patru state a stagnat la diferite niveluri (Cehia 2,2%, Luxemburg 3,2%, Slovenia 3,4% și Ungaria 3,6%) iar în zece state a crescut. Italia a revenit de la 0,8% la 1,2%, Olanda de la 2,7% la 3,1% iar Grecia a urcat cu 0,3 pp (de la 3,1% la 3,4%).
Cea mai spectaculoasă evoluție negativă a înregistrat-o Belgia, care a ajuns, prin creșteri succesive pe parcursul ultimelor șase luni, de la -1,7% în octombrie 2023 până la +3,8% în martie 2024. Pe parcursul lunii trecute cea mai mare ajustare (-1 pp) a avut-o Polonia (de la 3,7% la 2,7%).
De altfel, în Europa Centrală se remarcă scăderile puternice din ultimele 12 luni prin efect de bază consemnate de Ungaria (de la 25,6% la 3,6%), Cehia (de la 16,5% la 2,2%) și Polonia (de la 15,2% la 2,7%). Balticele și-au redus și ele considerabil creșterea prețurilor: Estonia de la 15,6% la 4,1%, Letonia de la 17,2% la 1,0% și Lituania de la 15,2% la 0,4% (cea mai redusă valoare dintre toate statele membre, sub cele din Finlanda, 0,6%, și Danemarca, 0,8%).
În contextul în care a redus inflația anuală de la 3,8% la finele anului anterior la doar 2,3%, Germania a dat semnalul general și a trecut sub mediile europene. Italia a frânat de la 8,1% în T1 2023 la doar 0,5% în decembrie 2023, după care a urmat o revenire la un nivel relativ redus (1,2% în martie 2024) iar Franța a avut o evoluție mai echilibrată, cu o diminuare pe parcursul primelor trei luni din anul curent de la 4,1% până la 2,4%.
Importanța acestor evoluții de început de an rezidă în faptul că cele mai mari state ale Uniunii sunt și principalele noastre partenere în comerțul exterior iar efectele manifestate acolo asupra creșterii prețurilor se transmit către economia României pe lanțurile de producție și prin schimburile comerciale.
Nu există comentarii pentru această știre.
Românii s-au situat pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal, potrivit datelor certificate și publicate de Eurostat pentru anul 2024. Cu o durată de 38,8 ore,... detalii
Exporturile României au fost în aprilie 2026 de circa 8,2 miliarde euro (+4,3% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au însumat aproape 11,3 miliarde euro... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în aprilie 2026 față de luna anterioară cu -1,4% pe seria brută -2,6% pe cea ajustată sezonier,... detalii
Pentru 2026, revizuim prognoza de creștere a PIB-ului la 0,20%, se arată într-o analiză realizată de Ioan Nistor, Economist Sef, Banca Transilvania: Investițiile ar trebui să rămână principalul stimulent al... detalii
Deficitul bugetar, doar -1,17% după prima treime a anului
Deficitul contului curent, cu 13% mai mic după primul trimestru al anului
Inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026. Surprize pe categorii de produse
Prețurile industriale, în creștere semnificativă după scumpirea energiei
Modelul de creștere economică bazat pe consum și-a atins limitele și nu mai este sustenabil
Producția de cereale din 2025, în creștere cu peste 37%
Deficitul bugetar, redus la mai puțin de jumătate în T1 2026
Comerțul cu amănuntul, stabilizare la cota -6% după primele două luni din 2026
Deficitul comercial, redus cu o șesime în primele două luni ale anului
Inflația anuală a rămas sub pragul de 10% în martie 2026