România a rămas și în martie 2024 pe primul loc în UE în ce privește inflația anuală, conform datelor publicate de Eurostat.
În scădere cu 0,4 puncte față de luna precedentă, avansul prețurilor (6,7%) a revenit sub valorile din ultimele două luni ale anului trecut dar ne-a poziționat semnificativ peste Croația (4,9%), Austria, Letonia (cu câte 4,1%), Belgia (3,8%) Estonia (4,4%), Ungaria (3,6%), Slovenia și Grecia (3,4%).
Pentru referință, menționăm că, pe ansamblul UE, inflația anuală pe martie 2024 a fost de 2,6%, pe o traiectorie de scădere cu 0,2 puncte procentuale față de luna anterioară (2,8%), scădere doar la jumătate din cea înregistrată la noi. Zona Euro a înregistrat o evoluție similară (2,4%, față de 2,6% în februarie 2024).
În 13 state indicele anual al prețurilor a scăzut, în patru state a stagnat la diferite niveluri (Cehia 2,2%, Luxemburg 3,2%, Slovenia 3,4% și Ungaria 3,6%) iar în zece state a crescut. Italia a revenit de la 0,8% la 1,2%, Olanda de la 2,7% la 3,1% iar Grecia a urcat cu 0,3 pp (de la 3,1% la 3,4%).
Cea mai spectaculoasă evoluție negativă a înregistrat-o Belgia, care a ajuns, prin creșteri succesive pe parcursul ultimelor șase luni, de la -1,7% în octombrie 2023 până la +3,8% în martie 2024. Pe parcursul lunii trecute cea mai mare ajustare (-1 pp) a avut-o Polonia (de la 3,7% la 2,7%).
De altfel, în Europa Centrală se remarcă scăderile puternice din ultimele 12 luni prin efect de bază consemnate de Ungaria (de la 25,6% la 3,6%), Cehia (de la 16,5% la 2,2%) și Polonia (de la 15,2% la 2,7%). Balticele și-au redus și ele considerabil creșterea prețurilor: Estonia de la 15,6% la 4,1%, Letonia de la 17,2% la 1,0% și Lituania de la 15,2% la 0,4% (cea mai redusă valoare dintre toate statele membre, sub cele din Finlanda, 0,6%, și Danemarca, 0,8%).
În contextul în care a redus inflația anuală de la 3,8% la finele anului anterior la doar 2,3%, Germania a dat semnalul general și a trecut sub mediile europene. Italia a frânat de la 8,1% în T1 2023 la doar 0,5% în decembrie 2023, după care a urmat o revenire la un nivel relativ redus (1,2% în martie 2024) iar Franța a avut o evoluție mai echilibrată, cu o diminuare pe parcursul primelor trei luni din anul curent de la 4,1% până la 2,4%.
Importanța acestor evoluții de început de an rezidă în faptul că cele mai mari state ale Uniunii sunt și principalele noastre partenere în comerțul exterior iar efectele manifestate acolo asupra creșterii prețurilor se transmit către economia României pe lanțurile de producție și prin schimburile comerciale.
Nu există comentarii pentru această știre.
Inflația anuală a crescut înapoi până la 9,87%, după ce avansul lunar al prețurilor de +0,27% din martie 2025 a fost înlocuit de cel de +0,78% din martie 2026. În... detalii
România a ocupat în T4 2025 locul 11 între statele membre UE în ceea ce privește creșterea costului salarial, potrivit datelor publicate de Eurostat, față de locul 3 în urmă... detalii
Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de 14,23 miliarde lei după primele două luni ale anului curent (-0,7% din PIB-ul estimat la 2.045,2 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate... detalii
Potrivit INS, producția industrială a scăzut în ianuarie 2026 față de luna anterioară cu -7,3% pe seria brută și cu -3,3% în varianta ajustată după perioada din an și dispunerea... detalii
Comerțul cu amănuntul a trecut pe minus pronunțat în ianuarie 2026
Avansul PIB pe 2025, recalculat la 0,7%
Excedent bugetar (marginal) la început de an
Pensia medie pentru limită de vârstă a crescut cu 6,8% în 2025
Inflația anuală a scăzut ușor, până la 9,62%
România, penultima în UE la ponderea în PIB a veniturilor bugetare din taxe și contribuții sociale
Adoptarea monedei euro, următorul proiect strategic al României?
-7,65% din PIB, deficit bugetar cash pe anul 2025
Dobânda cu care se împrumută statul, în scădere la 6,72%
România a încheiat anul 2025 pe primul loc în UE la inflație