România s-a situat în T2 2024 pe locul patru între statele membre UE în ce privește scăderea prețurilor din agricultură, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Cu o valoare de circa -9%, țara noastră apare imediat după podiumul constituit din Ungaria (-13%), Polonia (-12%) și Cehia (-10%).
Coincidență interesantă, toate cele patru state au un regim valutar similar, de flotare a monedei naționale în afara Zonei Euro. La polul opus, s-au situat țări care au înregistrat o creștere a prețurilor în sectorul agricol, precum Grecia (+8%), Letonia (+4%), Cipru și Irlanda (ambele cu +3%).
În ceea ce privește cheltuielile agricole care nu sunt legate de investiții, România (-7%) apare pe locul 5 la scăderi, după Croația (-14%), Ungaria, Spania, Slovacia (câte -11%) și Lituania (-10%). Din perspectiva valorii adăugate în agricultură, am înregistrat, astfel, o anumită îmbunătățire, însă evoluția prețurilor nu va ajuta rezultatul mai bun decât în anul anterior la producția fizică.
La majoritatea culturilor vegetale, scăderea prețurilor a fost semnificativă și a ajuns la peste o cincime în cazul cerealelor, care au avut o pondere însemnată în producția vegetală (-22,4% per total, cu -23,3% la porumb boabe și -21,4% la grâu). Rezultatul a fost ameliorat pe segmente precum mere (+3,1%) sau vin (+7,8%).
[1]
De reținut rezultatul pozitiv pe segmentul de zootehnie (+2,6%), aflat altmiteri în declin de mulți ani, rezultat care ar fi putut conta mai mult dacă și ponderea în agricultură ar fi fost mai mare.
Astfel, prețurile au crescut semnificativ la ovine și caprine (+6,7%, de unde ar trebui să fim mai atenți la pesta aflată acum în discuție, după dublarea indicelui de preț în ultimii patru ani, până la 202%), la bovine (+6,1%), au rămas aproape neschimbate la porcine (+0,1%) și s-au diminuat ușor doar la păsări (-2,5%).
Nu există comentarii pentru această știre.
Guvernul a anunțat, într-un comunicat, că portofelul digital european, EU Digital Identity Wallet (EUDI Wallet), va fi realizat de instituțiile române, după modelul portofelului digital german. Guvernul renunță astfel la... detalii
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent, iar salariul minim net crește la 2.699 lei, conform unui comunicat al Ministerului Muncii, în care se adaugă: Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 4.050 lei în luna iunie 2026, la 4.325 lei începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei pentru cei cu salariul minim), majorarea pe net fiind de 125 lei. În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr... detalii
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ajutoare de stat pentru investiții în sectoare de producție cu volum ridicat de importuri
Cum se pot cumpăra titluri de stat Tezaur
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații