România, al patrulea deficit comercial din UE în T1 2023

România a ocupat poziția a patra din UE în ce privește deficitul comercial pe primul trimestru din 2023, potrivit datelor publicate de Eurostat, după ce anul trecut figurase pe podium.

Chiar în contextul în care creșterea exporturilor (+8%) a fost mai mare decât cea a importurilor (+5%), minusul din schimburile externe a dus la un rezultat marginal mai bun față de aceeași lună anului anterior (reducere cu 0,4 miliarde euro sau circa 5%).

Cele trei state din fostul bloc estic poziționate pe plus în schimburile externe au fost Cehia (+6,8 miliarde euro), Polonia (+2,9 miliarde euro, cu cea mai mare îmbunătățire, de +7,4 miliarde euro) revenirea și Slovacia (+0,9 miliarde euro după -0,9 miliarde euro în același trimestru al anului trecut).

Ungaria a revenit de pe minus și a ajuns la echilibru, în timp ce Bulgaria a rămas în domeniul negativ (-1,3 miliarde euro, de la -1,7 miliarde euro anterior). De remarcat performanța scăzută a Croației, proaspăta membră a Zonei Euro, care a consemnat un minus chiar mai important decât noi (-4,1 miliarde euro), dacă ținem cont de dimensiunea relativă a economiei.

Din păcate, România a părăsit ultima poziție în regiune, la care era „abonată” anterior, cu observația că revenirea a fost palidă prin comparație cu cea a Poloniei, economia de care suntem cel mai aproape ca structură și dimensiune. De remarcat și ritmurile negative pe care țara noastră le-a consemnat în exclusivitate pe relațiile cu statele din afara UE.

Totdată, în structură se poate observa că România a avut cea mai redusă performanță în ce privește ritmul de creștere al exporturilor (doar +6%), mai mică decât Bulgaria (+8%), Polonia (+10%) sau Ungaria (+13%) și a fost singura în pierdere de viteză la livrările pe segmentul extracomunitar (-1%).

Germania și-a majorat excedentul iar Italia a trecut pe plus
Dintre principalii parteneri ai țării noastre în comerțul internațional, care sunt și cele mai mari economii ale Zonei Euro, Germania și-a majorat puternic excedentul comercial tradițional (cu +22,6 miliarde euro, până la aproape 50 miliarde euro) iar Italia a trecut de pe minus pe plus (+5,4 miliarde euro, de la -8,8 miliarde euro anterior și -31 miliarde euro anul trecut).

Al treilea mare partener economic al țării noastre, Franța, și-a ameliorat deficitul comercial cronic, de la -41,1 miliarde euro, la -37,5 miliarde euro (cel mai mare deficit comercial din UE) .

Pe ansamblul Uniunii, deficitul comercial din prima lună a anului s-a redus cu circa 10% (de la -38,6 miliarde euro la -34,6 miliarde euro).

Rezultatele au confirmat inversarea trendului negativ iar schimburile intracomunitare au avansat cu circa 12%, până la 345,7 miliarde euro. Eurozona a avut un rezultat similar celui de anul trecut (de la -30,2 miliarde euro în ianuarie 2022 la -30,6 miliarde euro în ianuarie 2023).

Una peste alta, deși a continuat să înregistreze un deficit important, România și-a menținut poziția în context regional și european. Valoarea consemnată a fost mai mică decât în cazul Spaniei (-7,3 milioane euro) sau Greciei (-7,2 milioane euro) dar peste cea înregistrată de Portugalia (-6,6 miliarde euro), Austria (-4,2 miliarde euro) și Croația (-4,1 miliarde euro).

Astfel, deși cu o creștere economică robustă pe anul trecut (4,7% pe datele la zi), România se confruntă cu încetinirea economiei (+0,1% T1 2023 la T4 2022, date ajustate sezonier) în condițiile unui dezechilibru extern care rămâne îngrijorător. Riscul pe termen mediu este scăderea nivelului de trai, fără un reviriment mai consistent în schimburile externe.