România - al doilea cel mai mare deficit de cont curent din UE, după Franța

România a consemnat în T3 2023 cel mai mare deficit de cont curent dintre statele membre UE, după Franța, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Cu un rezultat de -6,7 miliarde euro (care, de fapt, dată fiind dimensiunea mult mai redusă a economiei, ne poziționează mai slab decât cele -9,2 miliarde euro din Hexagon), țara noastră face parte dintre cele doar șapte state aflate pe minus cu acest indicator macroeconomic foarte important.

De reținut, pentru poziționarea relativă, celelalte cinci state au avut valori foarte reduse în context european: Belgia (-1,9 miliarde euro), Letonia (-0,6 miliarde euro), Estonia, Cipru (ambele cu -0,5 miliarde euro) și Slovacia (-0,4 miliarde euro).

La polul opus, podiumul este format din Germania (+69,6 miliarde euro), Olanda (+32,2 miliarde euro) și Irlanda (+20,8 miliarde euro), urmate de Spania (+10,4 miliarde euro), Suedia (+10 miliarde euro) și Italia (+9,9 miliarde euro).

Dacă se face raportarea la trimestrele anterioare, rezultatul de -6,7 miliarde euro este mai bun decât cel de -8,7 miliarde euro înregistrat în același trimestru din 2022 dar mai slab decât evoluțiile ulterioare: -4,9 miliarde euro pe T4 2022, -3,9 miliarde euro pe T1 2023 și -5 miliarde euro pe T2 2023, trendul pe anul trecut fiind crescător.

De reținut, problema României apare localizată strict pe segmentul de comerț cu mărfuri, în timp ce balanța serviciilor a fost excedentară, cu +3,2 miliarde euro.

Marginal mai puțin decât în T3 2022 dar în declin începând cu T4 2022 (+4 miliarde euro), urmat de T1 2023 (+3,8 miliarde euro) și T2 (+3,5 miliarde euro).

Locul 10 în UE, consemnat la sumele nete aferente serviciilor, din 27 de state membre este onorabil, chiar dacă numai trei țări au avut deficit în materie (Germania, cu -24,9 miliarde euro, ceea ce înseamnă o performanță cu atât mai mare pe partea livrărilor de mărfuri la extern, Belgia cu -2,9 miliarde euro, ceea ce explică valoarea per total, în pofida unui comerț exterior cu mărfuri ușor excedentar, și Finlanda cu -1,6 miliarde euro, compensate de produsele exportate).

Astfel, România se singularizează în regiune prin performanța macroeconomică relativ slabă, mult sub prestațiile echilibrate din Cehia (+0,2 miliarde euro pe T3 2023 în contul curent) și Ungaria (+0,1 miliarde euro, cu serviciile la un nivel similar cu noi, +3 miliarde euro, ce au reușit să acopere minusul din alte schimburi cu exteriorul), precum și semnificativ sub Polonia (+1,9 miliarde euro, după un +9,5 miliarde euro la servicii susținut de serviciile de transport internațional).

Una peste alta, se impune readucerea cu celeritate a deficitului de cont curent în limitele indicate de echilibrele macroeconoimice de pe tabloul de bord european (cel mult -4% din PIB), în timp ce noi am urcat în 2022 până la un foarte îngrijorător -9,1% din PIB și ne așteptăm pentru 2023 la o valoare de -7,1% din PIB.

Cheia ar fi o relansare pe partea de producție industrială, aflată într-un declin extrem de pronunțat (în noiembrie 2023, ajunsă în termeni comparabili sub nivelul din urmă cu 8 ani) și în sectorul agricol, unde gradul de acoperire a necesarului populației este de doar 70%, ceea ce impune importuri masive într-o țară care ar avea condiții pedo-climatice pentru a-și hrăni integral cetățenii.