România a păstrat în luna august 2024 prima poziție în UE în ce privește inflația anuală, conform datelor publicate de Eurostat.
În pofida unei scăderi semnificative (-0,5 puncte procentuale față de luna precedentă), avansul prețurilor (5,3% după metodologia europeană) ne-a poziționat peste Belgia (4,3%, în scădere rapidă de la 5,4% anterior), Polonia (în staționare la 4%), Ungaria și Estonia (ambele cu 3,4%).
Pentru referință, menționăm că, pe ansamblul UE, inflația anuală a fost în august 2024 de 2,4%, în scădere pronunțată față de 2,8% anterior și cea mai mică valoare din ultimele șase luni.
Zona Euro a înregistrat și ea o evoluție similară (2,2%, după 2,6% anterior, valoarea lunară fiind de numai 0,1%).
În 21 state indicele anual al prețurilor a scăzut, într-un singur stat a stagnat (Polonia) iar în cinci state a crescut. Finlanda a revenit de la doar 0,5% până la 1,1%, Danemarca a urcat de la 1% la 1,4%, iar Slovacia și Grecia au avut evoluții identice, de la 3% până la 3,2%. Prețurile au mai crescut marginal în Letonia, de la 0,8% la 0,9%.
Țările cu regim valutar similar cu al nostru și cu un nivel de dezvoltare mai apropiat au evoluții net diferite. În timp ce Cehia a coborât cu puțin, de la 2,5% la 2,4% iar Ungaria de la 4,1% la 3,4% (cea mai bună performanță din acest an) iar Polonia a stagnat la 4% (cel mai ridicat nivel din acest an).
În context, ar trebui să luăm aminte că trendul de scădere sistematică a inflației la nivel european a fost reluat dar variațiile semnificative de la o lună la alta nu sunt excluse. Efectul de bază a jucat un rol major (vezi cazul Ungariei, care a scăzut în ultimele 12 luni de la 14,2% la 3,4%, adică a avut o inflație mai mare decât noi cumulat pe ultimii doi ani).
Tendința generală a fost dată de cele mai mari două economii ale Zonei Euro (Germania a coborât de la 2,6% la 2%, după puseul din mai), în timp ce Franța a fost „în linie” cu media Eurozonei (2,2%). În Italia, avansul prețurilor față de aceeași lună a anului trecut s-a diminuat de la 1,6% la 1,2%, după o scădere lunară de -0,2%.
Una peste alta, trebuie subliniată o anumită tendință de stabilizare a inflației spre un nivel optim în cele mai mari state ale Uniunii, care sunt și principalele noastre partenere în comerțul exterior. Efectele manifestate acolo asupra creșterii prețurilor fiind transmise către economia României pe lanțurile de producție și prin schimburile comerciale.
Nu există comentarii pentru această știre.
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în aprilie 2026 față de luna anterioară cu -1,4% pe seria brută -2,6% pe cea ajustată sezonier,... detalii
Pentru 2026, revizuim prognoza de creștere a PIB-ului la 0,20%, se arată într-o analiză realizată de Ioan Nistor, Economist Sef, Banca Transilvania: Investițiile ar trebui să rămână principalul stimulent al... detalii
Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de circa 24 miliarde lei după primele patru luni ale anului curent (-1,17% din PIB-ul estimat la 2.045,2 miliarde lei), potrivit datelor operative... detalii
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele trei luni din 2026 un deficit de 5.338 milioane euro, cu 13% mai mic față de aceeași perioadă a anului... detalii
Inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026. Surprize pe categorii de produse
Prețurile industriale, în creștere semnificativă după scumpirea energiei
Modelul de creștere economică bazat pe consum și-a atins limitele și nu mai este sustenabil
Producția de cereale din 2025, în creștere cu peste 37%
Deficitul bugetar, redus la mai puțin de jumătate în T1 2026
Comerțul cu amănuntul, stabilizare la cota -6% după primele două luni din 2026
Deficitul comercial, redus cu o șesime în primele două luni ale anului
Inflația anuală a rămas sub pragul de 10% în martie 2026
România, pe locul 11 în UE la creșterea costului salarial în T4 2025
Deficit bugetar de -0,7% din PIB după primele două luni din 2026