România este singura țară din regiune cu deficit comercial major pe prima lună din anul curent, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Deși declinul exporturilor (-5%) a fost puțin mai mic față de cel al importurilor (-6%), am depășit din nou pragul de 1 miliard euro minus în schimburile externe.
Celelalte state din regiunea noastră care au avut deficit comercial pe anul în curs sunt Croația (-0,6 miliarde euro) și, cu totul marginal (-0,1 miliarde euro) Bulgaria, aflate pe ultima linie dreaptă în adoptarea monedei unice europene.
Cehia, Polonia și Ungaria au performat mult mai bine decât noi în schimburile externe. România se evidențiază ca fiind pe un calapod similar cu Grecia, Spania sau Franța (țări care au performat mai slab la export), dar, spre deosebire de acestea, a avut un declin al importurilor cu mult mai redus, undeva la doar o treime. Combinația latino-balcanică nu este o simplă coincidență, ceea ce ne singularizează fiind păstrarea apetitului pentru importuri.
Cehia, economie care are un PIB aproape identic cu al nostru (la o populație considerabil mai redusă) și nu a redus suficient importurile ( -7% față -6% la noi), nu a făcut altceva decât să-și reducă cu circa un milliard de euro excedentul comercial cu care s-a învățat, cum ne-am învățat noi cu deficitul.
De remarcat performanța Slovaciei, intrată în 2007 în Zona Euro și competitoarea noastră regională în industria auto ( care ocupă o poziție similară în structura economiei), care a reușit să reediteze în pandemie exporturile din perioada prepandemie pe toate destinațiile de export, intra și extra UE, dar să limiteze cu 5% importurile, îndeosebi pe seama intrărilor non-UE.
Astfel, în pofida unor rezultate ceva mai bune decât cele anterioare în comerțul exterior ( se vede că nu au nimic deosebit în context regional) România se confurntă cu majorarea artificială a nivelului de trai, fără echilibrarea notabilă a schimburilor externe. Persistența pe această traiectorie s-ar putea traduce într-o ajustare bruscă a nivelului de trai.
Nu există comentarii pentru această știre.
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în aprilie 2026 față de luna anterioară cu -1,4% pe seria brută -2,6% pe cea ajustată sezonier,... detalii
Pentru 2026, revizuim prognoza de creștere a PIB-ului la 0,20%, se arată într-o analiză realizată de Ioan Nistor, Economist Sef, Banca Transilvania: Investițiile ar trebui să rămână principalul stimulent al... detalii
Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de circa 24 miliarde lei după primele patru luni ale anului curent (-1,17% din PIB-ul estimat la 2.045,2 miliarde lei), potrivit datelor operative... detalii
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele trei luni din 2026 un deficit de 5.338 milioane euro, cu 13% mai mic față de aceeași perioadă a anului... detalii
Inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026. Surprize pe categorii de produse
Prețurile industriale, în creștere semnificativă după scumpirea energiei
Modelul de creștere economică bazat pe consum și-a atins limitele și nu mai este sustenabil
Producția de cereale din 2025, în creștere cu peste 37%
Deficitul bugetar, redus la mai puțin de jumătate în T1 2026
Comerțul cu amănuntul, stabilizare la cota -6% după primele două luni din 2026
Deficitul comercial, redus cu o șesime în primele două luni ale anului
Inflația anuală a rămas sub pragul de 10% în martie 2026
România, pe locul 11 în UE la creșterea costului salarial în T4 2025
Deficit bugetar de -0,7% din PIB după primele două luni din 2026