Puterea de cumparare a salariului mediu - pe plus in T1 2022, in pofida inflatiei

Câștigul salarial mediu brut pe luna martie 2022 a fost de 6.401 lei, cu 342 lei (+5,6%) în plus față de luna precedentă, potrivit INS.

Câştigul salarial mediu nominal net s-a majorat cu 216 lei (+5,8%), până la 3.937 lei (796 euro la cursul din luna aprilie 2022, în care s-au încasat banii cuveniți pentru activitatea depusă).

În pofida inflației anuale crescute peste pragul de 10%, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior – SALARIUL REAL – a revenit în primul trimestru al anului curent în domeniul pozitiv (+0,8% în martie, deoarece creșterea nominală a salariilor a fost de 11%), ceea ce arată păstrarea în T1 2022 a puterii de cumpărare de la începutul anului trecut.

Puterea de cumpărare în euro a salariului mediu a urcat la nivelul record de 1.434 euro (la preţurile medii din UE, date recalculate cu cea mai recentă valoare a prețurilor relative publicată de Eurostat pentru România, respectiv 55,5%). Salariul real de referinţă a crescut cu 3,8% față de luna anterioară, ajungând la 234,2% față de cel stabilit ca reper statistic (din luna octombrie 1990).

Pe fondul ritmului marginal pozitiv în termeni reali al veniturilor salariale (+0,8%) și al indexărilor oferite prin politica socială (punct de pensie majorat cu 10%, pensia minimă cu 25%, ajutoare pentru cei cu venituri mici) dar cu un declin al producției industriale (-0,2%), s-a consemnat majorarea deficitului comercial în T1 2022 cu 34%, până la peste 7 miliarde euro.

Pe domenii de activitate, creşterile cele mai mari de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-au înregistrat la fabricarea produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului (+21,2% nominal și +10% ca putere de cumpărare), în sectorul HoReCa (+18,7% nominal și +7,8% în termeni reali) și tranzacții imobiliare (avans nominal de +14,2% și +3,7% real).

Pe plus ca putere de cumpărare mai apar intermedierile financiare și asigurările (+3,5%), industria prelucrătoare (+2,9%), comerțul (+2,6%), cercetarea-dezvoltarea și tehnologia informației (ambele cu +2,0%, aceasta din urmă la cel mai ridicat nivel nominal, cu 9.968 lei). În același timp, activitățile de transport și depozitare (-1%) și telecomunicațiile (-3,6%) au trecut în domeniul negativ.

[1]

După atenuarea efectelor pandemiei, sănătatea și asistența socială au ajuns pe ultimul loc (+1,9% față de aceeași lună a anului anterior și -7,5% ca putere de cumpărare).

Sub învățământ (+5,5% nominal dar -4,2% în termeni reali) și administrația publică (+3,9% nominal și -5,7% real), toate domeniile bugetare fiind pe pierdere semnificativă în termeni reali dupăce datoria publică a trecut pragul de 50% din PIB.