România a consemnat în noiembrie 2022 o creștere de 1,0% a producției industriale față de luna anterioară pe seria brută dar o scădere de -1,1% pe valoarea ajustată în funcție de perioada din an și de dispunerea zilelor lucrătoare. Astfel, sezonalitatea a ajutat rezultatul iar perspectiva rămâne aproape stabilă.
În condițiile efectului de bază, dat de revenirea robustă a activității economice după epuizarea efectelor majore ale pandemiei, evoluția față de aceeași lună a anului precedent apare semnificativ mai slabă atât pe seria brută (-4,0%), cât și pe seria ajustată cu numărul de zile lucrătoare și sezonalitate (-3,5%).
Cumulat pe primele 11 luni ale anului, s-a consemnat o diminuare de -1,1% brut și -1,6% ajustat. Ceea ce se constituie într-un rezultat îngrijorător pentru obținerea nivelului de creștere economică previzionat pe anul 2022, industria fiind sectorul cu cea mai mare contribuție în formarea PIB.
Reamintim că prognoza oficială a Comisiei Naționale de specialitate a fost revizuită în jos de la +1,5% în primăvară, la +0,6% în vară, pentru a ajunge la -1,2% în varianta de toamnă, valoare plauzibilă potrivit celor mai recente date colectate.
În structură, datele arată mai bine pe seria brută, deoarece industria prelucrătoare, care dă tonul pentru ansamblul producției industriale a avut un avans cumulat la 11 luni de +0,3% și unul de 1% față de luna anterioară, chiar dacă a bifat un -1,8% comparativ cu aceeași lună a anului anterior.
Pe fondul scăderii prețurilor la petrol și gaze naturale, s-a consemnat o scădere conjuncturală a activității pe segmentul de energie (-18,8% față de aceeași lună a anului precedent, deși +2,2% peste octombrie 2022). De la începutul anului, avem o reducere mai ponderată pe segmentul extracției (-2,9%) față de energie (-8,8%).
Datele pot fi interpretate mai bine dacă se face apel la seria producției industriale din aceeași lună august pe intervalul 2016 – 2022, ce are ca reper nivelul mediu consemnat în anul de referință 2015 (valoare 100).
Situația este problematică, conform datelor INS, deoarece producția industrială la mijlocul anului 2022 s-a situat, în termeni reali, cu aproape un punct procentual sub cea din urmă cu șase ani (!) și cu 13,6 puncte procentuale sub nivelul maxim, atins în noiembrie 2018.
[1]
Printre ramurile industriale care au mers mai bine în prima jumătate a anului, se numără repararea și întreținerea echipamentelor (+33,0%), marochinăria (+21,9%) și tipărirea și reproducerea pe suporți a înregistrărilor (+21,1%), urmate la mare distanță de produsele din prelucrarea țițeiului (+12,8%), producția de mașini, utilaje și echipamente (+11,1%) și fabricarea altor mijloace de transport (+6,3%).
La polul opus al rezultatelor pe produse manufacturate s-au situat ramuri critice, precum fabricarea produselor și substanțelor chimice (-21,7%), industria metalurgică (-13,3%), prelucrarea lemnului (-12,7%), producția de enrergie (-8,8%), fabricarea echipamentelor electrice (-5,5%) și producția de mobilă (-4,9%).
Cifra de afaceri, creștere nominală dar scădere în termeni reali
Pe fondul majorării prețurilor industriale până la aproape 47% (chiar 63% la intern), cifra de afaceri din industrie pe primele nouă luni ale anului (piaţa internă şi piaţa externă) a crescut cu 26,6% în termeni nominali față de aceeași perioadă din 2021. Adică undeva la circa -14% în termeni reali.
Situația este încă și mai puțin bună în cazul industriei prelucrătoare, a cărei cifră de afaceri s-a majorat în termeni nominali cu doar 24,2%, cu valori mai mari în cazul bunurilor intermediare (+25,4%) și bunuri de uz curent (+22,8%), dar relativ reduse la bunuri de capital (+17,9%) și bunuri de folosință îndelungată (+11,2%).
Cifra de afaceri a înregistrat (aparent) creșteri pe toată linia, cu +3,2% față de octombrie, +16,9% comparativ cu noiembrie 2021 și +25,8% cumulat la 11 luni. Totuși, trebuie avut în vedere că aceste ritmuri țin de valori nominale, în condițiile în care indicele prețurilor din industrie a depășit 35%.
În ceea ce privește evoluția comenzilor noi, se poate decela o diferențiere în structură, cu creșteri pe noiembrie 2022 de 2,2% față de luna precedentă pe segmentul bunurilor intermediare și de 5,8% la bunuri de uz curent, în contrast cu diminuări de 0,4% la bunuri de capital și de -12,7 la bunuri de folosință îndelungată, deși ritmul după 11 luni rămâne pozitiv (+19,4%).
Nu există comentarii pentru această știre.
Guvernul a anunțat, într-un comunicat, că portofelul digital european, EU Digital Identity Wallet (EUDI Wallet), va fi realizat de instituțiile române, după modelul portofelului digital german. Guvernul renunță astfel la... detalii
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent, iar salariul minim net crește la 2.699 lei, conform unui comunicat al Ministerului Muncii, în care se adaugă: Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 4.050 lei în luna iunie 2026, la 4.325 lei începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei pentru cei cu salariul minim), majorarea pe net fiind de 125 lei. În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr... detalii
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ajutoare de stat pentru investiții în sectoare de producție cu volum ridicat de importuri
Cum se pot cumpăra titluri de stat Tezaur
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații