Potrivit INS, producția industrială a scăzut în aprilie 2026 față de luna anterioară cu -10,3% pe seria brută, însă a crescut cu 1,5% în varianta ajustată după perioada din an și dispunerea zilelor lucrătoare. Comparativ cu aceeași lună din 2025, ea a fost mai redusă cu -3% în termeni bruți și cu -3,1% în termeni ajustați.
Cumulat pe prima treime din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, rezultatele au fost mai slabe cu -2,2% pe seria brută și -2,6% după ajustarea la sezonalitate, ceea ce indică o diminuare îngrijorătoare. Reamintim că valoarea avută în vedere de Comisia Națională de Strategie și Prognoză pentru producția industrială pe anul în curs a fost deja ajustată la -0,3%, de la +0,5% anterior, însă apare ca fiind destul de optimistă.
În structură, industria prelucrătoare, care dă tonul pentru ansamblul producției industriale, a consemnat un rezultat semnificativ mai slab față de luna anterioară (-9,9% brut) însă ajustarea pe motiv de sezonalitate a dus rezultatul la +2%. Industria extractivă a înregistrat un rezultat brut ceva mai bun (-7,8%) dar care a rămas negativ (-2,9%) după sezonalizare. Diminuare brută de -14,2% pe segmentul energiei a fost ajustată la -0,4%.
Față de aceeași lună a anului trecut, industria a înregistrat un nivel de -3% în termeni bruți și -3,1% ajustat. Segmentul determinant, industria prelucrătoare, a avut o evoluție și mai slabă (-4%, respectiv -4,3%), în timp ce rezultatul de ansamblu a fost ameliorat de industria extractivă (-0,9%, respectiv -1%) și, mai ales, de sectorul energetic (+3,4%, respectiv +3,5%), ambele cu ponderi relativ mai reduse.
Astfel, sectorul industrial a păstrat trendul de deteriorare continuă din ultimii ani, atât a influenței pe creșterea economică cât și a ponderii industriei în PIB. După -3% în 2023 și -1,5% în 2024 (aproape cinci procente pierdute în decurs de doi ani), scăderea din 2025 a fost de „doar” -0,9%, pe fondul unei reveniri palide a productivității muncii (+1%).
Datele pot fi interpretate mai relevant dacă se face apel la seria producției industriale din aceeași lună aprilie pe intervalul 2018 – 2026, cu referința în nivelul mediu lunar consemnat pentru anul de referință 2021 (valoare 100). După o revenire în 2024, urmată de doi ani de scădere pronunțată, performanța industrială a ajuns cu aproape 14 puncte procentuale sub cea înregistrată în urmă cu cinci ani.

Situația devine tot mai problematică, tendința de scădere a industriei ca pondere în valoarea adăugată brută din economie fiind cât se poate de clară. Corelația cu scăderea PIB cu -1,9% în T4 2025 față de T3 2025, între două trimestre cu rezultat zero (doar așa a fost evitată, la limită, recesiunea tehnică) ar trebui să dea de gândit.
Printre ramurile industriale care au obținut rezultate mai bune în primele patru luni din 2026, se numără serviciile anexe extracției (+33,6% față de ianuarie – aprilie 2025), repararea echipamentelor (+9,6%), fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice (+7,7%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă caldă (+5,7% brut).
Au urmat prelucrarea lemnului (+4,8%), fabricarea altor mijloace de transport (+3,6%), fabricarea de mașini, utilaje și echipamente (+3,1%) industria alimentară (+3%) și fabricarea băuturilor (+2,9%) și fabricarea echipamentelor electrice (+2,3%).
La polul opus s-au situat domenii precum fabricarea produselor de cocserie și prelucrarea țițeiului (-24,7%), alte activități industriale (-20,4%), extracția cărbunelui (-19,3%), fabricarea produselor din tutun (-16,6%), cea a produselor textile (-14%), fabricarea de mobilă (-10,4%) și fabricarea autovehiculelor de transport rutier (-10%).
Pe tipuri de bunuri, în primele patru luni 2026 față de aceeași perioadă din 2025, rezultatele au fost în scădere la bunuri de capital (-5,3%), bunuri intermediare (-2,4%) și bunuri de uz curent (-1,8%) dar în creștere la bunuri de folosință îndelungată (+0,5% dar în scădere de la +9,1% în martie) și în industria energetică (+1,8%).
Nu există comentarii pentru această știre.
Potrivit INS, producția industrială a scăzut în aprilie 2026 față de luna anterioară cu -10,3% pe seria brută, însă a crescut cu 1,5% în varianta ajustată după perioada din an... detalii
România a fost singurul stat UE în care motorina s-a scumpit în mai 2026 față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Eurostat. Creșterea de 1,6% a fost pe contrasens... detalii
Datoria publică a României a ajuns la 60,2% din PIB la finele lunii martie 2026, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și INS. Suma calculată conform metodologiei europene a fost... detalii
România s-a situat și în luna mai 2026 pe prima poziție din UE în ce privește inflația anuală, conform datelor publicate de Eurostat. Avansul prețurilor, de 9,7% după metodologia armonizată... detalii
Inflația anuală a ajuns la 10,85% în mai 2026
România, în topul european al creșterii prețurilor la gaze naturale pentru consumatorii non-casnici
Serviciile de piață pentru populație, scădere de aproape 10%
Modificarea prețurilor la carburanți - România, poziționare bună în context european
Producția industrială, -2% pe seria brută în primul trimestru al anului
Inflația, 9,5% după metodologia europeană în aprilie 2026
Datoria publică, (încă) sub pragul de 60% în februarie 2026
Deficitul comercial, redus cu aproape o zecime în primul trimestru al anului
Comerțul cu amănuntul, scădere cu 5% pe primele trei luni din 2026
Pensia reală a crescut cu peste 6% în 2025