Producţia de cereale boabe anunţată de INS pentru anul 2025 a crescut cu nu mai puțin de 37,2% față de anul precedent, de la 17,87 milioane tone la 24,51 milioane tone.
În condițiile unei extinderi marginale a suprafețelor cultivate (+0,7%), a contat în mare măsură vremea mult mai favorabilă, care a determinat avansul randamentelor la hectar.
În contextul unei ponderi de numai 3% a sectorului agricol în PIB, combinat cu efectul sectorului zootehnic, rezultatul de ansamblu a ajuns la +6,6% în termeni de volum.
Efectul agriculturii asupra evoluției economice de anul trecut a echivalat cu o creștere de 0,2 puncte procentuale a PIB, respectiv o treime din avansul dat de valoarea adăugată brute (+0,6pp).
Urmare a nivelului relativ bun consemnat la porumb (în revenire față de 2024 dar sub performanțele din 2022 și 2023), România s-a situat pe a treia poziție în UE la această cultură, după Franța și Polonia (nota bene, deși am avut cea mai mare suprafață cultivată).

La grâu ne-am situat pe locul patru (atât ca producție dar și ca suprafață), după Franța, Germania și Polonia, după ce am consemnat cea mai bună producție din ultimii patru ani dar sub cea din 2021.
La floarea-soarelui, în contextul rezultatului bun, similar cu cele din 2022-2023, țara noastră a revenit peste pragul de 2 milioane tone și a revenit pe prima poziție, înaintea Franței.
La cartofi, România s-a situat pe locul șase la suprafața cultivată după Germania, Polonia, Franța, Olanda, Belgia și pe locul nouă la producția realizată după Germania, Franța, Olanda, Polonia, Belgia, Danemarca, Spania și Italia.
Ar mai fi de reținut creșterea semnificativă înregistrată la legume, care au marcat cea mai bună recoltă de după 2021, cu 2,53 milioane tone (+21% față de 2024), precum și expansiunea de la rapiță (cele 2,5 milioane tone au însemnat un avans anual de +112%, venit însă după un declin de -34% în 2024).
Repoziționarea României între statele UE la principalele culturi agricole arată că, în pofida condițiilor pedo-climatice favorabile, încă nu reușim să avem producții la hectar de nivel european fără tehnologii moderne extinse sau investiții în sisteme de irigații.
Doar suprafețele mari, cultivate la randamente în mare parte mediocre, ne mențin în topurile europene.
Nu există comentarii pentru această știre.
Românii s-au situat pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal, potrivit datelor certificate și publicate de Eurostat pentru anul 2024. Cu o durată de 38,8 ore,... detalii
Exporturile României au fost în aprilie 2026 de circa 8,2 miliarde euro (+4,3% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au însumat aproape 11,3 miliarde euro... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în aprilie 2026 față de luna anterioară cu -1,4% pe seria brută -2,6% pe cea ajustată sezonier,... detalii
Pentru 2026, revizuim prognoza de creștere a PIB-ului la 0,20%, se arată într-o analiză realizată de Ioan Nistor, Economist Sef, Banca Transilvania: Investițiile ar trebui să rămână principalul stimulent al... detalii
Deficitul bugetar, doar -1,17% după prima treime a anului
Deficitul contului curent, cu 13% mai mic după primul trimestru al anului
Inflația anuală a urcat la 10,71% în aprilie 2026. Surprize pe categorii de produse
Prețurile industriale, în creștere semnificativă după scumpirea energiei
Modelul de creștere economică bazat pe consum și-a atins limitele și nu mai este sustenabil
Producția de cereale din 2025, în creștere cu peste 37%
Deficitul bugetar, redus la mai puțin de jumătate în T1 2026
Comerțul cu amănuntul, stabilizare la cota -6% după primele două luni din 2026
Deficitul comercial, redus cu o șesime în primele două luni ale anului
Inflația anuală a rămas sub pragul de 10% în martie 2026