Producția de cereale din 2025, în creștere cu peste 37%

Producţia de cereale boabe anunţată de INS pentru anul 2025 a crescut cu nu mai puțin de 37,2% față de anul precedent, de la 17,87 milioane tone la 24,51 milioane tone.

În condițiile unei extinderi marginale a suprafețelor cultivate (+0,7%), a contat în mare măsură vremea mult mai favorabilă, care a determinat avansul randamentelor la hectar.

În contextul unei ponderi de numai 3% a sectorului agricol în PIB, combinat cu efectul sectorului zootehnic, rezultatul de ansamblu a ajuns la +6,6% în termeni de volum.

Efectul agriculturii asupra evoluției economice de anul trecut a echivalat cu o creștere de 0,2 puncte procentuale a PIB, respectiv o treime din avansul dat de valoarea adăugată brute (+0,6pp).

Urmare a nivelului relativ bun consemnat la porumb (în revenire față de 2024 dar sub performanțele din 2022 și 2023), România s-a situat pe a treia poziție în UE la această cultură, după Franța și Polonia (nota bene, deși am avut cea mai mare suprafață cultivată).

La grâu ne-am situat pe locul patru (atât ca producție dar și ca suprafață), după Franța, Germania și Polonia, după ce am consemnat cea mai bună producție din ultimii patru ani dar sub cea din 2021.

La floarea-soarelui, în contextul rezultatului bun, similar cu cele din 2022-2023, țara noastră a revenit peste pragul de 2 milioane tone și a revenit pe prima poziție, înaintea Franței.

La cartofi, România s-a situat pe locul șase la suprafața cultivată după Germania, Polonia, Franța, Olanda, Belgia și pe locul nouă la producția realizată după Germania, Franța, Olanda, Polonia, Belgia, Danemarca, Spania și Italia.

Ar mai fi de reținut creșterea semnificativă înregistrată la legume, care au marcat cea mai bună recoltă de după 2021, cu 2,53 milioane tone (+21% față de 2024), precum și expansiunea de la rapiță (cele 2,5 milioane tone au însemnat un avans anual de +112%, venit însă după un declin de -34% în 2024). 

Repoziționarea României între statele UE la principalele culturi agricole arată că, în pofida condițiilor pedo-climatice favorabile, încă nu reușim să avem producții la hectar de nivel european fără tehnologii moderne extinse sau investiții în sisteme de irigații.

Doar suprafețele mari, cultivate la randamente în mare parte mediocre, ne mențin în topurile europene.