Comisia Națională de Strategie și Prognoză a ajustat în prognoza de primăvară 2023 proiecțiile pentru PIB și salariul real în raport cu datele anterioare, publicate la începutul anului curent.
Astfel, rezultatul economic mai mic pe anul trecut cu 17,5 miliarde lei decât se sconta în prognoza de iarnă a determinat o reașezare în jos a valorilor nominale pentru perioada 2023 – 2025. Totuși, cu un ritm mai alert per total, astfel încât în 2026 să se ajungă la o depășire a estimărilor anterioare.
Dacă avansul PIB în termeni reali a fost redus de la 4,9% la 4,7% (rezultat comunicat oficial de INS în varianta provizorie 2, care va rămâne valabilă până la anul), șirul pentru următorii trei ani a fost păstrat la 2,8% în 2023, 4,8% în 2024 și 5% în 2025 și chiar ușor crescut pentru 2026, de la 4,5% la 4,6%.
De reținut, în context, reevaluarea semnificativă în jos a deflatorului care permite translarea valorilor nominale în creșteri reale ale rezultatului economic pentru 2022 (altminteri nu s-ar mai fi obținut valoarea de 4,7%) a fost simultană cu creșteri pe toată linia a acestui indicator pe parcursul următorilor patru ani.
[1]
Pe sectoare ale economiei, prognoza oficială vede o evoluție mai slabă decât se calculase anterior a industriei (trecută de la +0,6% la -0,2% pentru anul în curs și de la +4,7% la +4,0% în 2024), păstrează revenirea agriculturii la +10,6% în 2023 (sub scăderea de -11,6% de anul trecut dar cu o perspectivă net mai favorabilă anul viitor, cu +5,3% în loc de +2,7%) și îmbunătățește cifrele pentru construcții și servicii, ceea ce ar compensa influențele în formarea PIB.
Interesant, apare ameliorată proiecția pentru soldul balanței comerciale, de unde și cifre ceva mai bune în perspectivă pentru soldul contului curent. Evaluarea pentru evoluția exporturilor este marginal mai mică, deși valoarea avansată pentru 2022 a fost depășită.
Restrângerea minusului din schimburile externe urmează să provină dintr-o reducere tot mai mare a importurilor avute în vedere la prognoza anterioară, reducere situată între aproximativ 3,8 miliarde euro în 2023 și 5 miliarde euro în 2026.
Ajustarea deficitului de cont curent, ajuns la cota alarmantă de 9,3% din PIB anul trecut și modificată ca traiectorie de la -8,1% în 2023 spre -6,7% în 2026, este bazată pe o creștere a rezultatului economic exprimat în euro, în condiții de cvasistagnare a soldului negativ la circa -27 miliarde euro.
Ceea ce ar implica un curs de schimb foarte stabil și o creștere sistematică a excedentului pe partea de servicii, care să compenseze deteriorarea cu circa 9 miliarde euro la mărfuri, pe parcursul orizontului de prognoză de patru ani.
La nivelul angajaților, prognoza de primăvară a adus o diminuare a valorilor nominale și în termeni reali în ceea ce privește evoluția salariului pentru 2023 și 2024. Refacerea puterii de cumpărare din 2021 (după scăderea de -2,2% din 2022) urmează să se producă ceva mai departe în timp, pe parcursul anului viitor.
[2]
Din comparația seriilor pentru avansul PIB în termeni reali și pentru salariul real (puterea de cumpărare), rezultă că, spre deosebire de perioada anterioară crizei economice, câștigurile angajaților ar urma să crească sub nivelul atins de rezultatele din economie.
Nu există comentarii pentru această știre.
Exporturile României au fost în iunie 2026 de 8,70 miliarde euro (+5,9% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au însumat 11,66 miliarde euro (+9,9%), conform... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a crescut în iunie 2026 cu 0,84% față de luna precedentă, potrivit datelor comunicate de INS. După ce scăzuse brusc în februarie, consecutiv unei traiectorii... detalii
România este țara membră UE care și-a ajustat cel mai mult deficitul bugetar în T1 2026, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o îmbunătățire de 6 puncte procentuale (pp) brut... detalii
Datoria publică a României a fost de 60,2% din PIB la finele lunii aprilie 2026, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și INS. Suma calculată conform metodologiei europene a fost... detalii
Deficitul bugetar, 2% din PIB la jumătatea anului. Plățile pentru dobânzi, mai mari decât ajustarea fiscală
Semnal de alarmă - producția industrială, -3,3% după primele cinci luni ale anului
Inflația anuală - scădere semnificativă, până la 10,42%
Deficitul comercial lunar, în scădere la 2,6 miliarde euro în mai 2026
România, cea mai mare scădere a numărului de angajați din UE
Serviciile de piață pentru populație, scădere de aproape 10% după primele patru luni din 2026
Deficitul bugetar, -1,75% după primele cinci luni ale anului
Românii, pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal
Deficitul comercial lunar a trecut iar pragul de 3 miliarde euro în aprilie 2026
Comerțul cu amănuntul, -5,5% pe primele patru luni din 2026