Comisia Națională de Strategie și Prognoză a ajustat în prognoza de primăvară 2023 proiecțiile pentru PIB și salariul real în raport cu datele anterioare, publicate la începutul anului curent.
Astfel, rezultatul economic mai mic pe anul trecut cu 17,5 miliarde lei decât se sconta în prognoza de iarnă a determinat o reașezare în jos a valorilor nominale pentru perioada 2023 – 2025. Totuși, cu un ritm mai alert per total, astfel încât în 2026 să se ajungă la o depășire a estimărilor anterioare.
Dacă avansul PIB în termeni reali a fost redus de la 4,9% la 4,7% (rezultat comunicat oficial de INS în varianta provizorie 2, care va rămâne valabilă până la anul), șirul pentru următorii trei ani a fost păstrat la 2,8% în 2023, 4,8% în 2024 și 5% în 2025 și chiar ușor crescut pentru 2026, de la 4,5% la 4,6%.
De reținut, în context, reevaluarea semnificativă în jos a deflatorului care permite translarea valorilor nominale în creșteri reale ale rezultatului economic pentru 2022 (altminteri nu s-ar mai fi obținut valoarea de 4,7%) a fost simultană cu creșteri pe toată linia a acestui indicator pe parcursul următorilor patru ani.
[1]
Pe sectoare ale economiei, prognoza oficială vede o evoluție mai slabă decât se calculase anterior a industriei (trecută de la +0,6% la -0,2% pentru anul în curs și de la +4,7% la +4,0% în 2024), păstrează revenirea agriculturii la +10,6% în 2023 (sub scăderea de -11,6% de anul trecut dar cu o perspectivă net mai favorabilă anul viitor, cu +5,3% în loc de +2,7%) și îmbunătățește cifrele pentru construcții și servicii, ceea ce ar compensa influențele în formarea PIB.
Interesant, apare ameliorată proiecția pentru soldul balanței comerciale, de unde și cifre ceva mai bune în perspectivă pentru soldul contului curent. Evaluarea pentru evoluția exporturilor este marginal mai mică, deși valoarea avansată pentru 2022 a fost depășită.
Restrângerea minusului din schimburile externe urmează să provină dintr-o reducere tot mai mare a importurilor avute în vedere la prognoza anterioară, reducere situată între aproximativ 3,8 miliarde euro în 2023 și 5 miliarde euro în 2026.
Ajustarea deficitului de cont curent, ajuns la cota alarmantă de 9,3% din PIB anul trecut și modificată ca traiectorie de la -8,1% în 2023 spre -6,7% în 2026, este bazată pe o creștere a rezultatului economic exprimat în euro, în condiții de cvasistagnare a soldului negativ la circa -27 miliarde euro.
Ceea ce ar implica un curs de schimb foarte stabil și o creștere sistematică a excedentului pe partea de servicii, care să compenseze deteriorarea cu circa 9 miliarde euro la mărfuri, pe parcursul orizontului de prognoză de patru ani.
La nivelul angajaților, prognoza de primăvară a adus o diminuare a valorilor nominale și în termeni reali în ceea ce privește evoluția salariului pentru 2023 și 2024. Refacerea puterii de cumpărare din 2021 (după scăderea de -2,2% din 2022) urmează să se producă ceva mai departe în timp, pe parcursul anului viitor.
[2]
Din comparația seriilor pentru avansul PIB în termeni reali și pentru salariul real (puterea de cumpărare), rezultă că, spre deosebire de perioada anterioară crizei economice, câștigurile angajaților ar urma să crească sub nivelul atins de rezultatele din economie.
Nu există comentarii pentru această știre.
Pentru 2026, revizuim prognoza de creștere a PIB-ului la 0,20%, se arată într-o analiză realizată de Ioan Nistor, Economist Sef, Banca Transilvania: Investițiile ar trebui să rămână principalul stimulent al... detalii
Bugetul general consolidat a consemnat un deficit de circa 24 miliarde lei după primele patru luni ale anului curent (-1,17% din PIB-ul estimat la 2.045,2 miliarde lei), potrivit datelor operative... detalii
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele trei luni din 2026 un deficit de 5.338 milioane euro, cu 13% mai mic față de aceeași perioadă a anului... detalii
Inflația anuală a urcat la 10,71%, după ce avansul lunar al prețurilor de +0,07% din aprilie 2025 a fost înlocuit de cel de +0,84% din aprilie 2026. Contrar impresiei lăsate... detalii
Prețurile industriale, în creștere semnificativă după scumpirea energiei
Modelul de creștere economică bazat pe consum și-a atins limitele și nu mai este sustenabil
Producția de cereale din 2025, în creștere cu peste 37%
Deficitul bugetar, redus la mai puțin de jumătate în T1 2026
Comerțul cu amănuntul, stabilizare la cota -6% după primele două luni din 2026
Deficitul comercial, redus cu o șesime în primele două luni ale anului
Inflația anuală a rămas sub pragul de 10% în martie 2026
România, pe locul 11 în UE la creșterea costului salarial în T4 2025
Deficit bugetar de -0,7% din PIB după primele două luni din 2026
Producția industrială, -7,3% pe seria brută în prima lună a anului