Prețurile producției industriale au crescut în luna iunie 2020 cu 0,8% față de luna precedentă dar s-au menținut cu 0,5% sub nivelul din urmă cu 12 luni, conform datelor publicate de INS.
Evoluțiile au fost similare pe piața internă și pe piața externă și în linie cu mediile consemnate la nivelul UE sau Zona Euro (+0,7% în ambele cazuri). Această evoluție și corelarea cu economiile europene permit păstrarea sub control a creșterii prețurilor, întrucât sectorul industrial este cel care dă tonul în întreaga economie.
Dacă se face comparația cu nivelul de la mijlocul anului trecut, diminuarea prețurilor înregistrată pe total industrie la noi a fost semnificativ mai redusă decât media UE (-3,4%) sau Zona Euro (-3,7%). Pe marile grupe industriale, efectul cel mai important s-a consemnat pe segmentul industriei energetice (-9,8% annual, dar o creștere de 4,7% față de luna anterioară).
Creșterea indicelui de prețuri pe segmentul bunurilor de capital, s-a mai ajustat în luna iunie, simultan cu sectorul bunurilor intermediare, unde avem și foarte multe exporturi.
[1]
De reținut, la bunurile de folosință îndelungată și la cele de uz curent creșterea prețurilor a avut valori mai însemnate decât media. Ceea ce înseamnă că nivelul moderat al indicelui prețurilor industriale per total se transmite mai puțin la nivelul populației.
Astfel, creșterea veniturilor și schimbarea sentimentului consumatorilor, pe măsură ce se va atenua criza, ar putea duce la o anumită creștere a indicelui de inflație. Deja s-a manifestat o creștere suprinzătoare a comerțului cu produse nealimentare (+14,6% față de mai și +8,8% față de iunie anul trecut).
Din perspectiva poziționării între țările non-euro, care au marcat și cele mai mari creșteri ale prețurilor industriale pe piața internă în ultimii cinci ani, România era prima în iunie 2020 alături de Ungaria (+10,2%).
Ceva mai în spate figurează Suedia (+9,3%), Polonia (+8,1%) și Bulgaria (+7,2%), în timp ce media creșterilor în UE a fost de doar +1,4% iar a Zonei Euro de +0,5%. Dacă se exclude energia, Ungaria trece în fața noastră, cu +18,3% față de +13,0% în cazul României. Pentru referință, menționăm și valorile pentru Suedia (+10,7%), Polonia (+7,7%) și Bulgaria (+6,6%), toate peste media UE (+4,1%) și cea a Eurozonei (+3,4%).
Nu există comentarii pentru această știre.
Guvernul a anunțat, într-un comunicat, că portofelul digital european, EU Digital Identity Wallet (EUDI Wallet), va fi realizat de instituțiile române, după modelul portofelului digital german. Guvernul renunță astfel la... detalii
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent, iar salariul minim net crește la 2.699 lei, conform unui comunicat al Ministerului Muncii, în care se adaugă: Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 4.050 lei în luna iunie 2026, la 4.325 lei începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei pentru cei cu salariul minim), majorarea pe net fiind de 125 lei. În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr... detalii
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ajutoare de stat pentru investiții în sectoare de producție cu volum ridicat de importuri
Cum se pot cumpăra titluri de stat Tezaur
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații