Preturile productiei industriale, majorate cu aproape 16%, in august 2021

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a ajuns în august 2021 la 15,88%, după ce a trecut pragul de zece procente în mai și era de doar 0,12% la finele lunii ianuarie.

De remarcat, însă, păstrarea unui ecart semnificativ între evoluția prețurilor de profil la intern (+17,39%) și a celor din afară (+13,36%). Datele INS arată o majorare lunară similară în puncte procentuale pe canalul pieței interne (+1,50%) față de cea venită pe filieră externă (+1,49%).

După ce păreau că și-au mai temperat ritmul, prețurile au urcat din nou cu precădere, într-o singură lună, pe segmentul bunurilor intermediare (+1,93%, după +1,79% în iulie).

Bunuri care sunt încorporate apoi în produsele manufacturate și achitate de consumatori. Costul energiei și-a mai temperat avansul, de la +6,64% în iulie la +2,23% în august. Totuși, prin efectul de bază indus de scăderea impusă în pandemie, creșterea anuală a urcat la +35,54%, valoare care se va transmite la toate produsele prin procesele de fabricație.

Astfel, sectorul industrial a dat deja tonul pentru majorarea facturilor în întreaga economie, pe fondul unui volum de activitate încă insuficient în raport cu cererea.

Totuși, reamintim că, potrivit prognozei oficiale, revenirea în expresie fizică a producției industriale ar urma să se producă de-abia în 2022, dată fiind scăderea preCovid, consemnată în 2019.

Evoluțiile de pe piața externă vor rămâne un factor cu efect semnificativ, cele trei mari economii cu care facem comerț – Germania, Italia și Franța – fiind după primele două treimi din 2021 sub nivelul atins în 2019, înaintea pandemiei. Revenirea a adus după sine stimularea creșterii costurilor, după ce piața a fost susținută anterior prin injecții de lichiditate.

Transmiterea influențelor în indicele prețurilor de consum de la noi a contribuit la depășirea pragului de 5% inflație anuală iar prognoza oficială de 5,6% are șanse mari de a fi revizuită în sus. Astfel, prin majorarea corespunzătoare a deflatorului PIB, prognoza de creștere în termeni reali ar trebui ajustată în acord cu prețurile industriale crescute mult peste estimările inițiale.

Creșterea anuală a prețurilor se observă pregnant la bunurile de folosinţă îndelungată și bunurile de uz curent, ceea ce conduce la tendințe inflaționiste pe coșul de consum. Astfel, se consemnează deja valori de +8,09% la bunurile de folosință îndelungată și +5,57% la bunurile de uz curent, care nu se văd deocamdată pe măsură în coșul de consum.

[1]

Pe ramuri industriale, se pot observa creșteri foarte mari de prețuri ale produselor de cocserie și obținute din prelucrarea țițeiului (+62,06%, după evoluția prețurilor mondiale la materia primă) și în industria metalurgică (+60,05%, în creștere cu aproape douăzeci de procente față de luna precedentă).

Le urmează, la mare distanță dar cu ritmuri foarte ridicate, prelucrarea lemnului (+31,71%), industria chimică (+22,35%) și, mai ales, furnizarea de energie electrică și termică, gaze (+30,22%, după liberalizare). La polul opus s-au situate fabricarea de mașini și utilaje (+2,59%), împreună cu autovehiculele de transport rutier (+4,59%).

Avansul activității economice, corelat cu un context internațional de creștere rapidă a costurilor cu energia, a condus la creșterea puternică a prețurilor industriale. Rămâne de văzut cât de mare va fi influența majorărilor, ce se va transmite tot mai clar în indicele prețurilor de consum pentru populație.