Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu 1,13% în august 2024 față de luna anterioară, potrivit datelor comunicate de INS.
Cu toate acestea, indicele anual a crescut marginal (de la 2,62% până la 2,67%), ceea ce a păstrat trendul general de revenire, după ce la finele primului trimestru al anului curent se situa la cota -8%. Explicația o constituie efectul de bază defavorabil, deoarece prețurile industriale s-au diminuat puțin mai mult în urmă cu 12 luni.
Indicatorul anual de profil a fost mai mare pe piața inteă, deși prețurile au scăzut în august cu -1,62% față de luna precedentă (+2,82% pe ultimele 12 luni, față de +2,67% în iulie). Prin contrast, la exte s-a înregistrat o creștere lunară de 0,10% dar nivelul anual s-a diminuat la +2,30%.
Diferența între evoluția la inte și cea de pe piața exteă a crescut, după ce atinsese un minim în luna iulie a anului curent. De remarcat faptul că valoarea pozitivă la exte, reapărută de-abia în februarie 2024 (după un marginal +0,28% în septembrie 2023) are o tendință de stabilizare sub pragul de 2,5%.
În structură, s-au consemnat creșteri față de luna precedentă în industria bunurilor de capital (+0,66%) și cea a bunurilor de uz curent (+0,44%), reduceri marginale la bunuri intermediare (-0,06%) și bunuri de folosință îndelungată (-0,10%), influența decisivă venind de la diminuarea cu -3,84% a prețurilor din industria energetică.
Comparativ cu aceeași lună din anul anterior, situația s-au consemnat creșteri la aproape toate grupele de produse, cu un avans mai important la bunuri de capital (+6,58%), urmate de bunuri de uz curent (+3,51%), industria energetică (+2,43%) și bunuri de folosință îndelungată (+1,56%). Totodată, s-a consemnat o scădere la bunuri intermediare (-0,39%).
[1]
De reținut, după ce productivitatea muncii în industrie a coborât anul trecut în domeniul negativ (-3,3%), s-a situat la -1,9% ca medie lunară în primele șapte luni ale anului curent, cu o revenire palidă la +0,4% în iulie. Per total, rezultatele din industrie la începutul anului 2024 au fost, în termeni comparabili, cele mai slabe din ultimii șapte ani.
Pe ramuri de activitate, majorări mai mari de prețuri față de aceeași lună a anului trecut s-au consemnat la repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor (circa +24%), distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor etc. (+13%), fabricarea produselor farmaceutice (+9%) și producția de băuturi (+8%).
Urmează fabricarea calculatoarelor și produselor electronice și optice (+7%), producția și fuizarea de energie electrică și termică, gaze etc., fabricarea autovehiculelor de transport rutier, fabricarea de alte de mașini și utilaje, serviciile anexe extracției, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (cu câte +6%) și producția de mobilă (+5%).
Reduceri anuale importante de prețuri s-au înregistrat la extracția cărbunelui (-19%), fabricarea produselor de cocserie și din extracția țițeiului (-17%), extracția petrolului brut și a gazelor naturale (-9%), industria metalurgică (-6%), fabricarea produselor și substanțelor chimice (-2%), prelucrarea lemnului și fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice (-1%).
Nu există comentarii pentru această știre.
Guvernul a anunțat, într-un comunicat, că portofelul digital european, EU Digital Identity Wallet (EUDI Wallet), va fi realizat de instituțiile române, după modelul portofelului digital german. Guvernul renunță astfel la... detalii
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent, iar salariul minim net crește la 2.699 lei, conform unui comunicat al Ministerului Muncii, în care se adaugă: Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 4.050 lei în luna iunie 2026, la 4.325 lei începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei pentru cei cu salariul minim), majorarea pe net fiind de 125 lei. În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr... detalii
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ajutoare de stat pentru investiții în sectoare de producție cu volum ridicat de importuri
Cum se pot cumpăra titluri de stat Tezaur
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații