Creșterea anuală a prețurilor s-a redus în octombrie 2022 la 15,32% (exact nivelul din august), față de 15,88% în luna anterioară, potrivit datelor publicate de INS.
Este prima scădere a acestui indicator critic dar ea a fost favorizată conjunctural de efectul de bază (+1,78% în octombrie 2021). Inflația lunară a fost de 1,28%, doar marginal sub cea din septembrie a.c..
Inflaţia MEDIE anuală a urcat la 12,4% pe metodologia națională. Pe calculul armonizat la nivel internațional, inflația MEDIE anuală IAPC a fost de numai 10,8% iar majorarea prețurilor față de aceeași lună din anul precedent, comunicată la Eurostat, s-a situat la 13,5%, semnificativ sub valoarea de 15,3% stabilită pe metodologia internă.
Prețurile produselor alimentare au crescut în octombrie cu 2,29% (peste 20% pe ultimele 12 luni și aproape 19% față de finalul anului anterior) și au determinat trei cincimi din majorarea indicelui de prețuri la consumator. Alimentele de bază s-au scumpit pe toată linia cu excepția uleiului comestibil (-0,03%, de fapt o stabiulizare după avansul anual de peste 43%).
Valori mai semnificative s-au înregistrat la ouă (+6,62%), legume și conserve de legume (+5,54%, cu cartofii la aproape 8% lunar și peste 40% anual), zahăr și produse zaharoase (+3,97%), lapte și produse lactate (+2,80%), fructe și conserve din fructe (+2,55%), produse de morărit și panificație (+2,02%) și carne și preparate din carne (+1,11%).
[1]
Pe segmentul de produse nealimentare, indicele total a fost de 0,80%, valoare atenuată de ieftinirea combustibililor (-1,06%) dar alimentată de scumpirea energiei electrice, teoretic plafonate (+1,63%). De remarcat că s-au pus mai serios în mișcare prețurile la încălțăminte (+2,09%) și îmbrăcăminte (+1,42%), precum și avansul consemnat de autoturisme (+2,08%).
La servicii, s-a consemnat o majorare de 0,70%, cu valori mai importante la reparații auto (+1,48%), restaurante (+1,03%), îngrijire medicală, igienă și cosmetică (ambele cu +0,98%), chirii (+0,77%) și apă, canal, salubritate (+0,60% lunar dar aproape 22% în ultimele 12 luni).
Deși serviciile de telefonie au consemnat un avans lunar de 0,43%, au rămas mai ieftine cu 0,76% decât în aceeași lună a anului precedent (singura ieftinire din grupă), evoluție în care stabilitatea cursului de schimb leu/euro a fost determinantă.
Inflația de bază a continuat să crească
Valoarea indicatorului CORE 2 ajustat, aflat sub influența politicii monetare, a urcat la cea mai mare valoare din ultimele șase luni (+1,49%), în contextul deciziilor succesive de majorare moderată (și temporizată în context regional) a dobânzii de politică monetară luate de BNR, care a urmărit să lase un anumit spațiu cât mai extins în timp pentru creșterea economică.
[2]
Prețurile industriale, situate cu avansul anual la circa 47% (63% la intern), vor continua transmiterea parțială (însă fermă) spre coșul de consum în lunile care urmează. De reținut, efectul de bază va fi total nefavorabil în noiembrie pentru limitarea indicelui anual de inflație (0% în noiembrie 2021) iar situația se va inversa de-abia în ianuarie, februarie și, mai ales, în aprilie 2023 (3,74% în aprilie 2022).
Inflația va rămâne relativ ridicată până la finalul anului 2022, scăderea semnificativă din prima parte a anului 2023 a devenit discutabilă, în pofida păstrării pe timp mai îndelungat plafonării prețurilor la curent electric și gaze. Revenirea la valori cu o singură cifră a fost amânată în estimări din partea a doua a anului viitor spre începutul lui 2024, prognoza urmând a fi anunțată.
Nu există comentarii pentru această știre.
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publicã proiectul de act normativ pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat în valoare totalã de 5,313 miliarde lei, aproximativ 1,05 miliard euro, mecanism ce operaționalizeazã pachetul de mãsuri de relansare economicã adoptat prin Ordonanța de Urgențã nr. 8/2026, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Inițiativa vizeazã direct consolidarea industriei prelucrãtoare prin finanțarea investițiilor în sectoare economice care înregistreazã în prezent un volum ridicat de importuri. Programul oferã o predictibilitate extinsã mediului de afaceri, având un calendar de implementare pânã în anul 2032 pentru emiterea acordurilor de finanțare și pânã în 2036 pentru plata ajutorului. Un element de noutate îl reprezintã flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitãțile de capital și de modelul... detalii
Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii
Agenția de rating S&P Global Ratings a reconfirmat, în data de 3 aprilie 2026, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la nivelul BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt, menținând totodatã perspectiva negativã, anumță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Decizia reconfirmã încadrarea României în categoria recomandatã investițiilor și reflectã, potrivit agenției, continuarea eforturilor autoritãților de consolidare fiscalã, în contextul unor provocãri economice interne și externe. „Reconfirmarea ratingului suveran al României evidențiazã încrederea agențiilor internaționale în capacitatea autoritãților de a continua consolidarea fiscalã și de a menține stabilitatea macroeconomicã. Prioritatea noastrã rãmâne reducerea sustenabilã a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale și valorificarea investițiilor finanțate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor și a susține creșterea economicã pe termen mediu", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Conform evaluãrii agenției, deficitul bugetar este estimat... detalii
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații
Carrefour, preluată de Pavăl Holding, Dedeman
Comerțul cu amănuntul, rămas marginal pe plus în 2025
Service-uri auto și firme de asigurări, amendate de Consiliul Concurenței pentru înțelegeri privind prețurile