Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna ianuarie 2021 a fost de 5.549 lei, cu 357 lei sau 6% mai mult decât în luna precedentă.
Câştigul salarial mediu nominal net a scăzut cu 6,2%, până la 3.395 lei. Sumă echivalentă cu 696 euro la cursul din luna februarie 2021, în care s-au încasat banii.
După ajustarea cu nivelul preţurilor raportat la medie UE, rezultă o putere de cumpărare a salariului mediu de 1.262 de euro, similară cu cea de la mijlocul anului trecut.
Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare raportată la cea din octombrie 1990, ultima înaintea liberalizării preţurilor) a scăzut cu 18,1 puncte procentuale comparativ cu luna anterioară, până la 224,2%.
Pe fondul unei inflații anuale crescute peste centrul intervalului țintit de BNR (2,99% în ianuarie 2021), avansul puterii de cumpărare a salariului aproape s-a înjumătățit față de finalul anului trecut.
Totuși, majorarea câștigurilor salariale rămâne în contrast cu scăderea productivității muncii în industrie, reper macroeconomic esențial. Scăderea se manifestase deja ÎNAINTE de pandemie (-1,3% pe întreg anul 2019) iar impactul Covid a dus acest indicator până la -33,6% în aprilie 2020 și -26,1% în mai 2020.
Deși a revenit pe plus începând cu luna august, rezultatul pe 2020 a fost de -4,2%. Discrepanța dintre avansul veniturilor salariale și revenirea producției de mărfuri, mai lentă decât se anticipa, s-a tradus în majorarea deficitului comercial, până la 18,4 miliarde euro sau 8,5% din PIB pe 2020.
[1]
Pe domenii de activitate, cea mai mare creştere de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-a consemnat (absolut normal în condițiile crizei Covid) pe segmentele de sănătate și asistență socială (+10,2% nominal și +7% în termeni reali) și, destul de bizar (cu aceleași valori), furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă.
Podiumul a fost completat de industria extractivă (+9,7% nominal și +6,6% ca putere de cumpărare). Două alte domenii de activitate s-au mai situat peste cota de 5% majorare a puterii de cumpărare, respectiv cercetare-dezvoltare (+6,1%) și tehnologia informației (+5,3%), în timp ce industria prelucrătoare a reușit un spor de +3,8%.
[2]
Învățământul și administrația publică au coborât la începutul anului în curs sub zero din perspectiva puterii de cumpărare, în pofida unor ușoare majorări ale salariilor în termeni nominali.
Ele au fost însoțite, oarecum surprinzător, de telecomunicații și de domeniul HoReCa. situat, ca de obicei în perioada de pandemie, la coada clasamentului veniturilor lunare în nivel absolut și ca ritm de evoluție.
Nu există comentarii pentru această știre.
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publicã proiectul de act normativ pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat în valoare totalã de 5,313 miliarde lei, aproximativ 1,05 miliard euro, mecanism ce operaționalizeazã pachetul de mãsuri de relansare economicã adoptat prin Ordonanța de Urgențã nr. 8/2026, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Inițiativa vizeazã direct consolidarea industriei prelucrãtoare prin finanțarea investițiilor în sectoare economice care înregistreazã în prezent un volum ridicat de importuri. Programul oferã o predictibilitate extinsã mediului de afaceri, având un calendar de implementare pânã în anul 2032 pentru emiterea acordurilor de finanțare și pânã în 2036 pentru plata ajutorului. Un element de noutate îl reprezintã flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitãțile de capital și de modelul... detalii
Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii
Agenția de rating S&P Global Ratings a reconfirmat, în data de 3 aprilie 2026, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la nivelul BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt, menținând totodatã perspectiva negativã, anumță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Decizia reconfirmã încadrarea României în categoria recomandatã investițiilor și reflectã, potrivit agenției, continuarea eforturilor autoritãților de consolidare fiscalã, în contextul unor provocãri economice interne și externe. „Reconfirmarea ratingului suveran al României evidențiazã încrederea agențiilor internaționale în capacitatea autoritãților de a continua consolidarea fiscalã și de a menține stabilitatea macroeconomicã. Prioritatea noastrã rãmâne reducerea sustenabilã a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale și valorificarea investițiilor finanțate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor și a susține creșterea economicã pe termen mediu", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Conform evaluãrii agenției, deficitul bugetar este estimat... detalii
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații
Carrefour, preluată de Pavăl Holding, Dedeman
Comerțul cu amănuntul, rămas marginal pe plus în 2025
Service-uri auto și firme de asigurări, amendate de Consiliul Concurenței pentru înțelegeri privind prețurile