Produsul Intern Brut a fost anunțat de INS în scădere cu 5% pe primele trei trimestre din 2020, conform datelor incluse în ultima variantă provizorie.
Evitarea recesiunii tehnice (două trimestre consecutive de scădere economică) a fost confirmată iar rezultatul pe T3 a fost îmbunătățit cu ceva mai mult de 6 miliarde lei, ceea ce a condus la majorarea PIB cumulat pe primele trei trimestre de la circa 718,3 miliarde lei la 724,3 miliarde lei.
Iată cum se prezintă seria ajustată comunicată la Eurostat pentru comparabilitate cu alte state UE:
[1]
Decalajul rămas de recuperat față de situația prepandemie (T1 2020), de -7,1% înaintea ultimul trimestru al anului curent, sugerează că revenirea economiei la nivelul din 2019 nu se va putea face pe parcursul anului 2021 iar rezultatul în termeni reali pe 2020 va fi sub prognoza curentă a CNSP (-4,2%).
Necesarul rămas de realizat pentru a atinge PIB-ul estimat pentru 2020 (1.050,5 miliarde lei) este de 325,7 miliarde lei pe T4, valori în prețuri curente.
În structura de realizare a valorii adăugate brute, industria (-11,2% în volum) și agricultura (-23,2%) au dat aproape întreaga influență negativă în condiții de pandemie.
De reținut, în T3 2020, anul agricol slab a afectat cel mai mult tentativa de revenire în V a economiei (-2,7 puncte procentuale) și nu rezultatul mai slab din industrie (-1,5 pp).
Au mai contribuit cu câte -0,7 pp activitatea de specatcole și segmentul cumulat de comerț, transport, HoReCa (prăbușirea HoReCa nu a fost compensată de creșterea cu +1,7% a vânzărilor din comerț pe primele nouă luni).
Construcțiile (+12,5% pe 9 luni și +0,5 puncte procentuale influență pozitivă pe T3) și sectorul IT (+10,6%, respectiv 0,4 pp) au susținut rezultatul economic în ansamblu.
De remarcat, însă, evoluția negativă a sectorului intermedierilor financiare (-1,7% și -0,1 pp efect pe PIB).
Pe partea de utilizare a PIB se remarcă scăderea semnificativ mai mare a exporturilor (-12,1%) față de cea a importurilor (-7,5%), de unde o influență negativă asupra evoluției PIB (-1 pp), ce arată că producția internă nu a ținut pasul cu majorarea veniturilor populației.
[2]
Nu există comentarii pentru această știre.
Exporturile României au fost în iunie 2026 de 8,70 miliarde euro (+5,9% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au însumat 11,66 miliarde euro (+9,9%), conform... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a crescut în iunie 2026 cu 0,84% față de luna precedentă, potrivit datelor comunicate de INS. După ce scăzuse brusc în februarie, consecutiv unei traiectorii... detalii
România este țara membră UE care și-a ajustat cel mai mult deficitul bugetar în T1 2026, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o îmbunătățire de 6 puncte procentuale (pp) brut... detalii
Datoria publică a României a fost de 60,2% din PIB la finele lunii aprilie 2026, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și INS. Suma calculată conform metodologiei europene a fost... detalii
Deficitul bugetar, 2% din PIB la jumătatea anului. Plățile pentru dobânzi, mai mari decât ajustarea fiscală
Semnal de alarmă - producția industrială, -3,3% după primele cinci luni ale anului
Inflația anuală - scădere semnificativă, până la 10,42%
Deficitul comercial lunar, în scădere la 2,6 miliarde euro în mai 2026
România, cea mai mare scădere a numărului de angajați din UE
Serviciile de piață pentru populație, scădere de aproape 10% după primele patru luni din 2026
Deficitul bugetar, -1,75% după primele cinci luni ale anului
Românii, pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal
Deficitul comercial lunar a trecut iar pragul de 3 miliarde euro în aprilie 2026
Comerțul cu amănuntul, -5,5% pe primele patru luni din 2026