Mugur Isarescu, guvernatorul BNR (Banca Nationala a Romaniei), spune ca dobanzile din prezent sunt normale, nu sunt ridicate, cum se crede, avand in vedere atat rata inflatiei, dar si nivelul dobanzilor din trecut.
El a dat ca exemplu anul 1912, cand banca nationala a Romaniei din acea vreme avea o dobanda de politica monetara de 6%, in timp ce inflatia era sub 2%.
Guvernatorul a explicat motivele cresterii inflatiei, in cadrul briefingului de presa din 6 iulie, dupa decizia BNR de majorare a dobanzii de referinta cu un punct, la 4,75%:
„Este o inflatie pe plan mondial, dupa ce s-a iesit dintr-o perioada de represiune financiara care n-a mai fost de o asemenea tipologie din anii 30, cu dobanzi real negative o perioada de cativa ani buni. Fata de anii 30 s-a incercat iesirea din represiunea financiara – explicatiile sunt complicate chiar la nivelul marilor experti in domeniu – printr-o emisiune monetara mondiala, mai ales la bancile mari, de amploare, care va fi resorbita foarte greu. Dupa ce introduci atata emisiune monetara in piata, in lume, ca sa o iei inapoi va fi mult mai dificil.
A fost complicata de un razboi in Ucraina, de o criza energetica, de o suprapunere putin fericita, sa nu zic nefericita, a unui efort de decarbonizare, de trecere de la combustibil fosil la alte tipuri de energie si, daca as fi politolog, dar nu sunt, si n-am voie sa ma pronunt, de un santaj. S-a prins momentul de slabiciune pentru Europa, cel putin, iar Moscova a santajat.”
Stagflatia e cel mai mare risc
Isarescu apreciaza ca cel mai mare risc in aceasta perioada este cel al stagflatiei (stagnare economica in acelasi timp cu inflatie mare).
„Deci am intrat intr-o perioada de inflatie pe care o dorim sa fie foarte scurta. Mai mult decat atat, am fost intrebat care consider ca este acum cel mai mare risc. Este cel al stagflatiei. Pentru ca stiu ce s-a intamplat in anii 70. Atunci a fost nevoie de aproape 10 ani pentru a se iesi din acea situatie in toata lumea. Si atunci s-a dat vina unii pe altii, pe politica monetara.
Un asemenea soc, o crestere de o asemenea amploare la un produs de baza, titeiul, dar si la gaze naturale si electricitate, dar si alte materii prime, este in acelasi timp si inflationist si recesionist. Politicile, cel putin cele keynesiste, spun asa: combati cu ceva mai multa inflatie si iesi din recesiune si combati cu ceva recesiune sa reduci inflatia. Cand le ai pe amandoua, e mai greu. Iti trebuie reforme structurale, care iau timp. Deci vom iesi greu si cu ceva rabdare. Iar noi avem un instrument in plus, care este si contraciclic si neinflationist (fondurile europene), haideti sa-l utilizam.”
Ne ducem spre o dobanda normala
Intrebat care este mesajul pentru cei care au credite, confruntati cu dobanzi tot mai mari, guvernatorul BNR a raspuns:
„Mesajul meu este ca ne ducem spre o rata de dobanda normala. In 1912, Banca Albina, fiind in dificultate, a obtinut de la banca nationala un imprumut cu o dobanda de 6%. Atunci inflatia era mai mica de 2% si dobanda de politica monetara era 6%. Deci ne-am obisnuit cu dobanzi mici, dar acestea s-au terminat. Acesta este mesajul meu.”
Nu există comentarii pentru această știre.
Economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea, consideră că este benefică transparența și cooperarea între bănci în perioada de stabilire a indicilor ROBOR (fixing), pentru care băncile au... detalii
Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România („Federația Patronală FinBan”) ia act de analiza publicată ieri de economistul Valentin Lazea în ”Curs de Guvernare”, analiză care explică, prin șase argumente economice foarte pertinente, de ce acuzațiile privind presupusa stabilire artificială a ROBOR pornesc de la premise greșite, conform unui comunicat, în care se adaugă: Demonstrația economică confirmă argumentele pe care sectorul bancar le-a formulat constant. În primul rând, faptul că la un anumit moment nu a avut loc o tranzacție la o anumită dobândă nu înseamnă că respectiva valoare nu era reală. Pur și simplu, în acel moment nu s-au întâlnit două părți dispuse să încheie o tranzacție în condițiile respective. În al doilea rând, nivelul ROBOR la trei luni nu poate fi comparat direct cu dobânzile aplicate pentru împrumuturi de o zi sau pentru... detalii
„Declarația lui Nicușor Dan care l-a indignat pe CTP: „Cum poți să spui așa ceva și să te pretinzi matematician?” titrează Hotnews. "Cristian Tudor Popescu l-a criticat pe președintele Nicușor... detalii
România a parcurs un drum sinuos, în ultimii aproape 20 de ani, care a dus la o evoluție paradoxală. Pe de-o parte am înregistrat creșteri record ale PIB per capita... detalii
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Despre „coincidența divină” și stabilitatea cursului de schimb
În ce constă contraargumentul BNR la acuzația Consiliului Concurenței privind manipularea ROBOR
ROBOR și noua industrie a despăgubirilor: când indignarea ține loc de probă
ARB: Rezoluția abuzivă a Consiliului Concurenței reprezintă o problemă de securitate juridică, predictibilitate economică și de credibilitate a statului român
Scrisoare deschisă a sectorului financiar-bancar privind cazul ROBOR
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Dinamica datoriei publice în România și nevoia de consolidare fiscală
Efectul deciziei Consiliul Concurenței privind ROBOR: unii cred că ratele la credite au crescut din cauza băncilor
ARB, despre cazul ROBOR: asistăm din nou siderați la o decizie abuzivă și injustă
Consiliul Concurenței vrea să interzică băncilor calculul ROBOR și dobânzilor la titlurile de stat în actuala formă
Decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR nu are nicio fundamentare, acuză Banca Transilvania