Inflația anuală a crescut în iulie 2025 până la 7,84%, cu peste două puncte procentuale peste cea consemnată la mijlocul anului, după ce se situase la circa 5% între ianuarie și aprilie. Prețurile au fost mai mari față de luna iunie cu 2,68%. Avansul excepțional a provenit, în proporție de peste 90%, de la scumpirea cu aproape 62% a energiei electrice furnizate populației.
Inflaţia MEDIE anuală a crescut doar până la 5,3% mult sub nivelul celei anuale consemnate pentru moment. Pe metodologia europeană IAPC, inflația lunară a fost semnificativ mai mică(+1,35% în iulie 2025), valoarea anuală s-a situat sub cea pe sistem național (6,6%) iar cea medie anuală a ajuns la 5,4%, ușor peste cea pe metodologie locală.
Prețurile produselor alimentare au crescut într-un ritm „uzual”, sub nivelul din iunie (+0,39% față de +0,53%). Legumele s-au ieftinit cu -0,73%, sub efectul favorabil al cartofului (-6,95% și -3,38% față de aceeași lună a anului trecut) iar fructele au mai adăugat doar +0,89%. Cafeaua (+1,09%), zahărul (+0,95%), laptele de vacă (+0,77%), pâinea (+0,58%) și carnea (+0,39%) au influențe mai relevante.

Mult peste inflația de ansamblu s-au plasat mărfurile nealimentare, cu o creștere per total de 5,06%. S-au majorat prețurile cu 61,57% la energia electrică și 3,27% la gaze, de unde și șocul masiv pe IPC. În rest nu s-a întâmplat mai nimic important, cu combustibilii la +0,15%, îmbrăcămintea la +0,14% sau încățămintea la +0,07%, doar autoturismele la +0,47% și frigiderele la +0,55%.
La servicii, indicele a urcat la 1,01%, după o creștere cu 1,78% pe segmentul de apă, canal și salubritate. HoReCa a urcat cu 0,97% iar, pe un palier de creștere similar s-au plasat serviciile de telefonie și îngrijirea medicală (+0,50%), igiena și cosmetica (+0,51%), cinematografele, teatrele și muzeele (+0,53%), ceva mai sus fiind chiriile (+0,64%).
Veste bună pentru inflația de fond, indicatorul CORE 2 ajustat (important pentru politica monetară) a crescut doar marginal, la +0,51%, valoare medie pentru ultimele șase luni. Nivelul inflației, aflată în creștere semnificativă dar punctuală, confirmă menținerea dobânzii de politică monetară (6,5%), în contextul așteptatelor influențe derivate din măsurile de politică fiscal-bugetară.

Valoarea de referință estimată de BNR pentru finalul T3 2025 a fost majorată considerabil, până la 9,2%, iar pentru finalul anului în curs se așteaptă acum 8,8% în loc de 4,6% în estimarea anterioară. Impactul ridicării plafonării la curentul electric și al măsurilor pentru ajustarea deficitului în partea a doua a anului au majorat semnificativ inflația în partea a doua a lui 2025 iar scăderea va fi lentă în prima parte a lui 2026..
Vom asista la o diminuare importantă a puseului inflaționist de-abia după mijlocul anului viitor (atunci valoarea prognozată de BNR este de 7,9%, adică similară cu cea de acum), când efectul de bază va deveni favorabil și vom asista la reversarea efectului punctual important al scumpirii curentului electric.
Precum și la epuizarea statistică a impactului măsurilor de creștere a TVA, care au intrat în vigoare la 1 august 2025, de unde ar urma o reintrare în intervalul țintă de 2,5% +/- 1pp în T3 2026 și o diminuare până la 3% la finele anului viitor, chiar sub nivelul de 3,4% avut în vedere anterior.
Nu există comentarii pentru această știre.
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publicã proiectul de act normativ pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat în valoare totalã de 5,313 miliarde lei, aproximativ 1,05 miliard euro, mecanism ce operaționalizeazã pachetul de mãsuri de relansare economicã adoptat prin Ordonanța de Urgențã nr. 8/2026, conform unui comunicat de presă, în care se adaugă: Inițiativa vizeazã direct consolidarea industriei prelucrãtoare prin finanțarea investițiilor în sectoare economice care înregistreazã în prezent un volum ridicat de importuri. Programul oferã o predictibilitate extinsã mediului de afaceri, având un calendar de implementare pânã în anul 2032 pentru emiterea acordurilor de finanțare și pânã în 2036 pentru plata ajutorului. Un element de noutate îl reprezintã flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct și credit fiscal, în funcție de necesitãțile de capital și de modelul... detalii
Titlurile de stat Tezaur se pot cumpăra în perioada 6 aprilie - 8 mai 2026 prin platforma online Ghișeul.ro și prin portalul SPV, conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor (vezi detalii în anunțul de mai jos). În perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%, anunță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt emise în formã dematerializatã. Programul TEZAUR se bucurã de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depãșit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumã considerabilã care reflectã încrederea românilor în acest instrument de economisire. Când... detalii
Agenția de rating S&P Global Ratings a reconfirmat, în data de 3 aprilie 2026, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la nivelul BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung și scurt, menținând totodatã perspectiva negativã, anumță Ministerul Finanțelor într-un comunicat, în care adaugă: Decizia reconfirmã încadrarea României în categoria recomandatã investițiilor și reflectã, potrivit agenției, continuarea eforturilor autoritãților de consolidare fiscalã, în contextul unor provocãri economice interne și externe. „Reconfirmarea ratingului suveran al României evidențiazã încrederea agențiilor internaționale în capacitatea autoritãților de a continua consolidarea fiscalã și de a menține stabilitatea macroeconomicã. Prioritatea noastrã rãmâne reducerea sustenabilã a deficitului bugetar, continuarea reformelor structurale și valorificarea investițiilor finanțate din fonduri europene, pentru a consolida încrederea investitorilor și a susține creșterea economicã pe termen mediu", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. Conform evaluãrii agenției, deficitul bugetar este estimat... detalii
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații
Carrefour, preluată de Pavăl Holding, Dedeman
Comerțul cu amănuntul, rămas marginal pe plus în 2025
Service-uri auto și firme de asigurări, amendate de Consiliul Concurenței pentru înțelegeri privind prețurile