Institutiile financiare romanesti, cei mai importanti creditori ai statului in 2007

Peste jumătate din datoria publică a României era anul trecut denominată în valută, în special în euro, şi s-a realizat prin împrumuturi, cei mai importanţi creanţieri ai statului fiind instituţii financiare româneşti, arată un studiu al Eurostat, publicat marţi.rnrnPotrivit graficelor Eurostat, nerezidenţii deţineau circa 30% din creanţele asupra statului român, în timp ce entităţile rezidente nefinanciare aveau o pondere de sub 10%.rnrnRomânia se asemăna, din acest punct de vedere, cu Republica Cehă, Estonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Slovacia şi Suedia, ţări în care de asemenea cei mai importanţi deţinători de titluri ale datoriei publice erau instituţiile financiare rezidente.rnrnÎn schimb, nerezidenţii deţineau peste jumătate din titlurile de împrumut ale unor state precum Belgia, Bulgaria, Irlanda, Franţa, Letonia, Lituania, Olanda, Austria, Portugalia şi Finlanda.rnrnAcelaşi raport al Eurostat indică faptul că puţin peste jumătate din datoria statului român era denominată anul trecut în monede străine, nivelul fiind mai ridicat doar în alte trei state din UE: Estonia (circa 90% din datorie în valută), Letonia şi Bulgaria. Aproape 40% din datoria statului român era denominată în euro, mai arată graficele Eurostat. rnrnÎn cea mai mare parte a ţărilor din UE, statele au datorii denominate în proporţie covârşitoare în monedă naţională. Astfel, în Belgia, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Finlanda şi Marea Britanie, datoria publică era denominată anul trecut în proporţie de peste 98% în monedă naţională, în timp ce în Cehia, Austria şi Suedia, proporţia datoriei în moneda locală depăşea 90%.rnrnÎn ceea ce priveşte scadenţa, aproape 90% din datoria publică românească era anul trecut pe termen lung. De altfel, doar în patru state din UE – Irlanda, Italia, Portugalia şi Suedia – datoria publică pe termen scurt era apropiată sau depăşea 20% din total în 2007. rnrnStatul român a oferit garanţii pentru credite ale unor entităţi neguvernamentale care reprezintă circa 10% din datoria totală, nivelul fiind unul mediu în UE. Campioana garanţiilor de stat este Austria, în care garanţiile pentru credite luate de sectorul neguvernamental echivalau anul trecut cu peste 50% din datoria totală. În Cehia, Danemarca şi Finlanda, garanţiile de stat reprezentau peste 20% din datoria totală.rnrn”Procentul mare din Austria este legat în mare parte de tranzacţiile de asigurare a riscurilor de export şi de garanţiile pentru operaţiunile de refinanţare pe pieţele financiare din cadrul sistemului austriac de credit pentru export”, se arată în raportul Eurostat.rnrnCostul aparent al datoriei publice româneşti a scăzut anul trecut faţă de 2006, ajungând la circa 5%, al şaptelea cel mai ridicat nivel din UE, potrivit Eurostat, care punctează, însă, că maturitatea datoriei diferă de la o ţară la alta.rnrnÎn cadrul datoriei publice din România, datoria autorităţilor centrale avea anul trecut o pondere de aproape 90%, restul fiind datoria autorităţilor locale şi a fondurilor de securitate socială.rn