În aprilie 2020, prima lună în care s-au manifestat deplin efectele epidemiei de coronavirus, România s-a situat pe locul patru între statele UE, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Cu un un nivel al inflației anuale de 2,3% pe metodologia armonizată pentru comparabilitate la nivel european (valoarea calculată pe model național a fost 2,68%), ne-am plasat după cele trei colege de bloc socialist din Europa Centrală și cu regim valutar similar, de flotare a monedei naționale, Cehia (+3,3%), Polonia (+2,9%) și Ungaria (2,5%) dar înaintea Slovaciei (+2,1%) și Bulgariei (+1,3%), prima deja trecută la euro iar a doua cu moneda legată în regim de curs fix la moneda unică europeană.
Interesant, dacă am face ajustarea cu evoluția cursului de schimb mediu lunar ( de la 4,7583 lei/euro în aprilie 2019 s-a ajuns la 4,8342 lei/euro în aprilie 2020), România ar coborî la doar 0,7%, adică la cea mai mică creștere a prețurilor din regiune.
De subliniat și schimbările majore produse față de situația din urmă cu un an, când România conducea plutonul scumpirilor în UE cu 4,4%, urmată de Ungaria (3,9%), Estonia (3,2%), Cehia și Slovacia ( fiecare cu 2,4%). Explicația este că la noi s-a înregistrat cea mai mare scădere a inflației ( -2,1 puncte procentuale), peste cea din Ungaria (-1,4 pp) și pe dos față de evoluțiile din Polonia (+0,8 pp) și Cehia (+0,9 pp).
Inflația anuală a scăzut pe ansamblul Uniunii Europene la 0,7%, față de 1,2% în luna precedentă și 1,9% în aprilie 2019. Creșterea prețurilor în Zona Euro a fost semnificativ mai redusă, de doar 0,3% în aprilie 2020 ( în scădere de la 0,7% în luna precedentă) față de 1,7% în urmă cu 12 luni.
De reținut, valorile consemnate de Eurostat au fost negative în 13 state (cele mai mici au fost -1,3% în Slovenia, -1,2% în Cipru și -0,9% în Estonia și Grecia) și pozitive în alte 13 state ( printre care marile economii ale Zonei Euro, Germania 0,8%, Franța 0,4% și Italia 0,1%), cu Belgia aflată la cota zero.
Pe categorii de mărfuri și servicii, cele mai mari influențe asupra evoluției prețurilor la nivel european le-au avut scăderea pronunțată a costului energiei (-9,7% anual, din care -4,8 puncte procentuale doar în luna aprilie), produsele alimentare neprocesate (+7,6% anual, din care 3,4 puncte procentuale în aprilie 2020) și scumpirea consemnată pe segmentul de mâncare procesată, alcool și tutun (2,3%, din care 0,4 puncte procentuale în aprilie).
Nu există comentarii pentru această știre.
Guvernul a anunțat, într-un comunicat, că portofelul digital european, EU Digital Identity Wallet (EUDI Wallet), va fi realizat de instituțiile române, după modelul portofelului digital german. Guvernul renunță astfel la... detalii
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent, iar salariul minim net crește la 2.699 lei, conform unui comunicat al Ministerului Muncii, în care se adaugă: Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 4.050 lei în luna iunie 2026, la 4.325 lei începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei pentru cei cu salariul minim), majorarea pe net fiind de 125 lei. În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr... detalii
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ajutoare de stat pentru investiții în sectoare de producție cu volum ridicat de importuri
Cum se pot cumpăra titluri de stat Tezaur
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații