Inflația anuală a scăzut în martie 2023 la 14,53%, aproape un punct procentual mai puțin față de luna anterioară, potrivit datelor publicate de INS.
Deși majorarea lunară a prețurilor a marcat cea mai mare valoare din ultimele patru luni (+1,01%), a intervenit un efect de bază favorabil (+1,88% în martie 2022), care a determinat revenirea pe un trend de scădere.
Inflaţia MEDIE anuală a urcat la 15,3% pe metodologia națională (în premieră, PESTE rata anuală) în timp ce indicatorul CORE 2 ajustat, aflat sub incidența politicii monetare, a scăzut la cea mai mică valoare din ultimele opt luni (+0,97%). Indicele armonizat IAPC, calculat după metodologia europeană, a fost de numai 0,85% în varianta lunară și 12,1% în cea anuală (în scădere de la 13,4% anterior), media ultimelor 12 luni față de cele 12 precedente fiind de 13,2%.
Prețurile produselor alimentare au crescut în martie cu 1,89% (21,56% pe ultimele 12 luni) și au avut contribuția cea mai mare, peste trei cincimi) în majorarea indicelui de prețuri la consumator. Alimentele de bază s-au scumpit pe toată linia, singura excepție notabilă fiind uleiului comestibil (-3,38%). Marginal s-au mai ieftinit citricele (-0,23%), ouăle (-0,13%) și mierea de albine (-0,02%).
Creșterile de prețuri ceva mai pronunțate s-au înregistrat la produse volatile, precum legume și conserve de legume (+8,95%, cu +11,23% la conserve și +6,24% la cartofi) și fructe proaspete (+3,17%), produse cu prețuri volatile care au dat o treime din inflația lunară. Ele au fost urmate de categorii precum peștele proaspăt (+2,68%), carnea (+1,48%) și brânza (+1,32%).
[1]
La mărfuri nealimentare, indicele per total a fost mult mai redus (+0,35%). De remarcat scăderea importantă consemnată la medicamente (-8,05%, dar cu riscuri majore de lipsuri la anumite tipuri). Combustibilii au păstrat aproape același preț (+0,01%), ttunul a stat pe loc (0%) dar energia electrică a revenit (cu toată plafonarea) pe creștere (+4,78%) și a dat o cincime din inflația lunară.
Pe segmentul de servicii, indicele a fost de +1,08%, cu majorările cele mai semnificative de tarife la apă, canal, salubritate (+2,08% în martie 2023 și +24,23% pe ultimele 12 luni, valoare maximă pe toate tipurile de prestații către populație),îngrijire medicală (+1,80%), igienă și cosmetică (+1,39%), HoReCa (+1,37%) și servicii de telefonie (+1,08%).
Inflația de bază a coborât sub pragul de 1%
De reținut, indicatorului CORE 2 ajustat, aflat sub influența politicii monetare, a rămas peste pragul de 1%, marginal peste valoarea din luna precedentă și aproape de nivelul din august 2022. Este un semn că presiunea inflaționistă se păstrează, în contextul majorării indicelui anual. Situația va trebui urmărită atent, pe fondul creșterilor nominale de venituri.
[2]
Prețurile industriale, deși situate cu avansul anual în scădere, la circa 22% (27% la intern), vor continua transmiterea parțială spre coșul de consum în lunile care urmează. De reținut, indicele anual de inflație va fi îmbunătățit considerabil în a patra lună din 2023, printr-un avans lunar situat sub cel de 3,74% consemnat în aprilie 2022.
Inflația va coborî semnificativ în trimestrul al doilea
Valoarea estimată oficial de BNR pentru IPC pe T1 2023 (14,4%) a fost atinsă aproape întocmai iar pentru finalul anului se anunță a fi de 7%. Scăderile ce ar urma să se producă în lunile aprilie și mai, sunt susținute de un efect de bază favorabil (valori mai mari de anul trecut vor fi înlocuite cu cele la zi), în condițiile păstrării plafonării prețurilor la curent electric și gaze.
[3]
Cifrele vizate pentru partea a doua a anului curent indică o scădere similară a inflației în decursul T3 și T4, de 1,7- 1,8 puncte procentuale, adică aproximativ o înjumătățire a ajustării prețurilor față de trimestrul în care am intrat. După care ar urma să se producă o nouă înjumătățire a reducerii inflației, la nivelul de 0,8 pp în T1 și T2 2024.
Deocamdată, prognoza curentă a CNSP include o valoare ceva mai ridicată decât BNR pentru finalul anului 2023 (8%), dar mai redusă pentru finalul anului 2024 (doar 3,7% față de 4,2%). Cu observația că valoarea MEDIE ANUALĂ a inflației ar urma să scadă la 10,8% anul curent și la 5,7% în 2024, după ce în 2022 urcase la 13,8%.
Exporturile României au fost în iunie 2026 de 8,70 miliarde euro (+5,9% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au însumat 11,66 miliarde euro (+9,9%), conform... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a crescut în iunie 2026 cu 0,84% față de luna precedentă, potrivit datelor comunicate de INS. După ce scăzuse brusc în februarie, consecutiv unei traiectorii... detalii
România este țara membră UE care și-a ajustat cel mai mult deficitul bugetar în T1 2026, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o îmbunătățire de 6 puncte procentuale (pp) brut... detalii
Datoria publică a României a fost de 60,2% din PIB la finele lunii aprilie 2026, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și INS. Suma calculată conform metodologiei europene a fost... detalii
Deficitul bugetar, 2% din PIB la jumătatea anului. Plățile pentru dobânzi, mai mari decât ajustarea fiscală
Semnal de alarmă - producția industrială, -3,3% după primele cinci luni ale anului
Inflația anuală - scădere semnificativă, până la 10,42%
Deficitul comercial lunar, în scădere la 2,6 miliarde euro în mai 2026
România, cea mai mare scădere a numărului de angajați din UE
Serviciile de piață pentru populație, scădere de aproape 10% după primele patru luni din 2026
Deficitul bugetar, -1,75% după primele cinci luni ale anului
Românii, pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal
Deficitul comercial lunar a trecut iar pragul de 3 miliarde euro în aprilie 2026
Comerțul cu amănuntul, -5,5% pe primele patru luni din 2026