Inflația anuală a scăzut în februarie 2024 până la 7,23%, față de 7,41% în luna anterioară, potrivit datelor publicate de INS.
Avansul general al prețurilor în a doua lună a anului a fost de 0,81% iar indicele de referință CORE 2 ajustat a coborât înapoi la 0,55%, nivel similar cu cel de la mijlocul anului trecut. De reținut, inflaţia MEDIE anuală a scăzut la 9,1%, de la 9,8% anterior.
Cea mai importantă influență defavorabilă a venit din partea creșterii prețurilor la combustibili (+1,94%, de unde un plus de 0,18 puncte procentuale pe indicele general) și, prin majorarea accizelor, de la produsele din tutun (+1,80%, respectiv +0,14 pp). La acestea se adăugat creșterea sezonieră (+3,44%) a prețurilor la legume (de aici, încă +0,11 pp).
Prețurile produselor alimentare au avansat per total cu 0,73%, majorări mai importante fiind consemnate la cartofi (+4,84%) și fructe proaspete (+4,67%). Valori semnificativ mai mici față de luna anterioară s-au consemnat la produse precum unt (-9,08%), făină (-1,37% și aproape 30% mai puțin decât în urmă cu 12 luni), mălai (-0,48%) și carne de porcine (-0,29%).
[1]
La mărfuri nealimentare, indicele a fost cel mai ridicat (+0,89%), creșterile fiind relativ moderate la majoritatea pozițiilor din coșul de consum și chiar cu o scădere marginală la încălțăminte din piele (-0,09%). De altfel, două treimi din efectul negativ al acestora pe IPC a venit doar de la tutun și combustibili.
Pe segmentul de servicii, indicele a fost ușor sub media generală (+0,78%), cu cele mai importante creșteri la apă, canal, salubritate (+1,97% și, record nedorit, +18,74% față de aceeași lună a anului anterior), îngrijire medicală (+0,88%) și igienă și cosmetică (+1,27%). Transportul aerian s-a ieftinit cu -18,40% (după +21,12% în luna ianuarie).
Indicatorul CORE 2 ajustat, aflat sub influența politicii monetare a coborât aproape de nivelul înregistrat în iulie 2023 (0,55% față de 0,52%). Ceea ce reflectă o disipare treptată a tensiunilor inflaționiste induse prin pachetul de taxe introdus la 1 ianuarie 2024. Valoarea anualizată de 6,8% confirmă atât măsura prudentă de menținere a dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%, cât și perspectiva de reducere a acesteia.
[2]
Situația rămâne complicată, pe fondul menținerii unui ritm relativ ridicat al majorărilor salariale, de 15,5% (deși productivitatea muncii în industrie a fost anul trecut de -5,3% și chiar -6,2% pe decembrie). Avansul puterii de cumpărare a angajaților a fost de +7,5% iar pensionarii au beneficiat de o majorare cu 6,4% a pensiei reale.
Efectul scăderii prețurilor industriale, aflate în domeniul negativ cu aproape -6% pe ultimele 12 luni (-8% la intern) se va vedea în coșul de consum, însă cu un anumit decalaj, în lunile următoare. Deocamdată, indicele anual de inflație a scăzut în februarie 2024 spre valoarea așteptată pentru finalul primului trimestru.
Potrivit noii estimări a BNR, traiectoria de scădere a inflației a fost mutată mai jos față de cea precedentă cu circa un punct procentual pentru primele trei trimestre ale anului curent, pentru a ajunge la valori similare pe final de an. Atingerea primei valori, de 6,5% pentru finele T1, ar presupune o valoare de circa 0,3% a creșterii prețurilor în luna martie 2024.
[3]
Valoarea medie anuală a inflației ar urma să fie, potrivit CNSP, de 5,6% în 2024 (de la 6% în prognoza anterioară), după ce rezultatul efectiv pentru 2023 a fost de 10,4%. Reintrarea în coridorul vizat, 2,5 +/-1 pp se va produce, potrivit BNR, la finalul anului viitor, când apare estimată o valoare de 3,5%, după 3,8% în T2 și 3,6% în T3.
Nu există comentarii pentru această știre.
Exporturile României au fost în iunie 2026 de 8,70 miliarde euro (+5,9% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au însumat 11,66 miliarde euro (+9,9%), conform... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a crescut în iunie 2026 cu 0,84% față de luna precedentă, potrivit datelor comunicate de INS. După ce scăzuse brusc în februarie, consecutiv unei traiectorii... detalii
România este țara membră UE care și-a ajustat cel mai mult deficitul bugetar în T1 2026, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o îmbunătățire de 6 puncte procentuale (pp) brut... detalii
Datoria publică a României a fost de 60,2% din PIB la finele lunii aprilie 2026, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și INS. Suma calculată conform metodologiei europene a fost... detalii
Deficitul bugetar, 2% din PIB la jumătatea anului. Plățile pentru dobânzi, mai mari decât ajustarea fiscală
Semnal de alarmă - producția industrială, -3,3% după primele cinci luni ale anului
Inflația anuală - scădere semnificativă, până la 10,42%
Deficitul comercial lunar, în scădere la 2,6 miliarde euro în mai 2026
România, cea mai mare scădere a numărului de angajați din UE
Serviciile de piață pentru populație, scădere de aproape 10% după primele patru luni din 2026
Deficitul bugetar, -1,75% după primele cinci luni ale anului
Românii, pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal
Deficitul comercial lunar a trecut iar pragul de 3 miliarde euro în aprilie 2026
Comerțul cu amănuntul, -5,5% pe primele patru luni din 2026