Inflatia a urcat la 4,95% in iulie 2021, sub efectul scumipirilor la gaze, electricitate si combustibili

Autor:

Dan Palangean
Publicat la: 2021-08-13 13:19 Ultima actualizare: 2021-08-13 13:19

Inflația anuală a urcat la 4,95% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile s-au majorat în luna iulie 2021 cu procentajul record de 0,97% iar efectul de bază a fost defavorabil (0% creștere a prețurilor în iunie 2020). Scumpirile de la energia electrică, gaze și combustibili au dat integral influențele pentru majorarea față de luna precedentă.

De reținut, însă, inflaţia MEDIE anuală (august 2020 – iulie 2021 față de august 2019 – iulie 2020) a urcat la doar 3,1% pe metodologia națională, în timp ce valoarea calculată pe model european IAPC s-a situat la 2,5%. Totodată, indicele anual „europenizat” de prețuri pentru România s-a situat la 3,8%, semnificativ sub cele cinci procente consemnate de INS.

Surprinzător, prețurile produselor alimentare s-au diminuat per total (-0,29%), deși valorile mai importante pentru IPC la produse de bază în consum au fost în creștere: pâine (+0,38%), carne și preparate din carne (+0,32%, cu +0,68% la bovine), zahăr (+0,38%) și ulei comestibil (+2,24% față de luna precedentă și peste 18% față de iulie 2020 !).

Creșterea moderată dată de fructe (+1,40%) a fost anulată de ieftinirea legumelor (-7,03%), unde cartoful (-12,11%) a jucat din nou rolul principal și favorabil (fluctuațiile de preț ale acestui produs critic sunt foarte mari, cu -3,92% pe anul în curs dar -31,02% în ultimele 12 luni). Practic, trecerea pragului de 5% a fost evitată doar prin ieftinirea cartofilor (atenție, însă, la eventuala lor scumpire !).

[1]

La produsele nealimentare (+2,02%) creșterile de prețuri au fost moderate la majoritatea produselor. Indicele cu mult peste media generală a fost dat aproape exclusiv de scumpirea continuă a combustibililor sub efectul majorării prețurilor internaționale (+11,27% pe anul în curs și +12,96% în ultimele 12 luni) și de liberalizarea la electricitate și gaze.

La servicii, majorarea de 0,39% s-a concentrat la apă, canal, salubritate (+1,17%), igienă și cosmetică (+0,72%), restaurante, cafenele (+0,54%), îngrijire medicală (+0,48%) și cinematografe, teatre și muzee (+0,34%). Notabil, factura la serviciile telefonice s-a majorat nesemnificativ (+0,04%), după ce cursul mediu de schimb a fost cvasiconstant.

Inflația CORE 2 ajustat, în scădere, dar prețurile volatile și cotația petrolului au avut efect negativ

Foarte important, valoarea CORE 2 ajustat, aflat sub influența politicii monetare (care nu include impactul nefast al evoluțiilor de preț la tutun și combustibili) s-a păstrat aproape la același nivel ca și în luna anterioară ( 0,28% față de 0,27% în iunie). Ceea ce explică păstrarea dobânzii de politică monetară în pofida puseului inflaționist indus de produsele energetice.

[2]

Din păcate, cele mai recente date privind prețurile industriale, situate cu avansul la aproape 12% se vor transmite spre IPC pe parcursul lunilor care vin. La acestea se adaugă potențiala scumpire în continuare a alimentelor și creșterea tarifelor la energia termică în partea a doua a anului, ceea ce va presupune o gestiune adaptivă a măsurilor luate în plan financiar.

[3]

În plus, dincolo de presiunea pe cursul de schimb venită pe canalul deficitelor externe majorate (vezi minusul record din comerțul cu mărfuri, de 10,7 miliarde euro la finele primului semestru sau 4,6% din PIB estimat pe anul în curs), efectul de bază nu ne avantajează pe parcursul următoarelor două luni. După primele șapte luni din 2021, creșterea prețurilor a ajuns deja la 4,42%.

Spațiul de circa 1,2 puncte procentuale disponibil pentru cele cinci luni rămase până la finele lui 2021, corelat cu performanțele lunare relativ bune consemnate pe parcursul anului trecut, atât în T3 (când s-au consemnat reduceri de prețuri), cât și în T4 (când majorările au fost moderate), va face dificilă încadrarea chiar și în prognoza revizuită recent în sus cu 1,5 puncte procentuale.

De remarcat faptul că, dacă se face abstracție de influențele venite pe segmentul produselor energetice (curent electric, gaze și combistibili), nivelul inflației este similar între 2021 și 2022 iar valoarea care poate fi controlată prin politica monetară, așa-numitul indicator CORE2 ajustat este identică, respectiv 2,1%. Ceea ce conduce la aserțiunea că, în perioada următoare, avem de traversat un vârf temporar de creștere a prețurilor.

Comentarii

Nu există comentarii pentru această știre.

Adauga un comentariu

(nu se afiseaza pe site)
Turing Number

Alte stiri din categoria: Stiri economice

Guvernul renunță la Mastercard pentru portofelul digital

Guvernul a anunțat, într-un comunicat, că portofelul digital european, EU Digital Identity Wallet (EUDI Wallet), va fi realizat de instituțiile române, după modelul portofelului digital german. Guvernul renunță astfel la... detalii

Salariul minim net pe economie crește la 2.699 lei din luna iulie 2026

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent, iar salariul minim net crește la 2.699 lei, conform unui comunicat al Ministerului Muncii, în care se adaugă: Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 4.050 lei în luna iunie 2026, la 4.325 lei începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei pentru cei cu salariul minim), majorarea pe net fiind de 125 lei. În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr... detalii

Toate platformele cripto sunt obligate să raporteze anual tranzacțiile la ANAF

Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii

Mobilizare pentru implementarea proiectelor din PNRR

Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii