Echipamente IT și software, toate echipamentele electrice, electronice digitalie care contribuie la inovarea proccesului de producție sau servicii a unei întreprinderi, dar și servicii de IT, toate acestea pot fi cumpărate de IMM-uri din fonduri europene, conform unui comunicat, in care se adauga:
Petru Luhan, specialist în fonduri europene și CEO al Emas Consulting, crede că între 5.000 și 10.000 de companii vor fi beneficiari eligibili, care vor primi sprijin financiar din fondurile europene.
Însă România are mult mai multe companii ce au nevoie de digitalizare. Soluția ar sta, spune Petru Luhan, în mâinile Executivului. “Cred că Guvernul va trebui să aloce resurse suplimentare anul acesta și anii viitori pentru a avea un mediu de afaceri mai eficient din punct de vedere al digitalizarii și inovării. Noi ajutăm și instituțiile statului, atunci când ne solicită, dar compania noastră focusează preponderent pe zona privată și avem clienți de la cei mai mici, implicit Start up-uri până la companii mari, atât din țară, cât și din străinătate, care fac proiecte de calibru mare. Mai important decât felul clientului sunt domeniile în care noi putem livra servicii. Mult mai important decât atât este succesul pe care noi îl putem dobândi pentru că până la urmă vorbim despre o dezvoltare a unei companii care ajută și statul să încaseze mai mult ulterior implementării investiției. Și nu în ultimul rând vorbim de niște așteptări sau chiar vise ale unor potențiali beneficiari de fonduri Europene, pe care noi le susținem.”
La ce trebuie să fie atenți însă întreprinzătorii români când vine vorba de accesarea unor fonduri europene?
“Prima capcană este alegerea greșită a consultantului. Dacă acesta nu face interpretarea corectă a eligibilitatii firmei, dacă nu știe criteriile ce trebuie îndeplinite după implementare și dacă nu face analiza DESI în mod concert și corect cu ajutorul unei companii de IT proiectul poate fi respins sau nu poate fi implementat”, spune Petru Luhan.
Pentru ce se pot obține bani europeni când vine vorba de digitalizare?
“În cadrul programului de finanțare “Digitalizarea IMM-urilor” nu doar aparatura de calcul, echipamentele IT și software sunt cheltuielile eligibile, ci și toate echipamentele electrice, electronice digitalie care contribuie la inovarea proccesului de producție sau servicii a unei întreprinderi pot fi achiziționate, respectiv: cheltuieli cu servicii de consiliere/analiză pentru identificarea soluțiilor tehnice de care are nevoie IMM-ul, cu condiția ca soluțiile tehnice identificate și descrise în documentația tehnică realizată, să facă obiectul investițiilor din cadrul proiectului aferent cererii de finanțare; cheltuieli aferente achiziționării de hardware TIC, de echipamente pentru automatizări și robotică integrate cu soluții digitale și a altor dispozitive și echipamente aferente, inclusiv pentru E-commerce, IoT (Internet of Things), tehnologii blockchain etc., precum și cheltuieli de instalare, configurare și punere în funcțiune; cheltuieli aferente realizării rețelei LAN/WiFi; cheltuieli aferente achiziționării și/sau dezvoltării și/sau adaptării aplicațiilor/licențelor software, cheltuieli pentru configurarea și implementarea bazelor de date, migrarea și integrarea diverselor structuri de date existente, pentru gestiune financiară, gestiunea furnizorilor, resurse umane, logistică, cheltuieli pentru implementarea RPA (Robotic Process Automation), ERP (Enterprise Resource Planning), CRM (Customer Relationship Mangement), pentru sisteme IoT (Internet of Things) și AI (Artificial Intelligence), tehnologii blockchain, soluții E-Commerce etc. și integrarea acestora în BTP (Business Technology Platform), acolo unde este cazul; cheltuieli aferente achiziționării unui website de prezentare a companiei; cheltuieli aferente achiziționării/închirierii pe perioada de implementare și durabilitate a proiectului, a unui nume de domeniu nou; cheltuieli cu servicii de trecere a arhivelor din analog/dosare/hârtie în digital indexabil; cheltuieli aferente achizițiilor de servicii de tip Cloud Computing pe perioada de implementare și durabilitate a proiectului; cheltuieli aferente achiziționării de servicii pentru consolidarea securității cibernetice aplicabile pentru software/găzduire/rețele, pe perioada de implementare și durabilitate a proiectului; cheltuieli cu serviciile pentru auditare tehnică IT (elaborare raport tehnic IT); Entitățile care furnizează astfel de servicii nu pot avea calitatea de furnizori și pentru alte cheltuieli eligibile în cadrul unui proiect; cheltuieli cu instruirea personalului care va utiliza echipamentele TIC (cheltuială obligatorie în procent de maxim 10% din valoarea finanțată).
În cadrul acestei categorii de cheltuieli vor fi cuprinse obligatoriu și cursuri în domeniul IT pentru persoanele responsabile cu conducerea și controlul întreprinderii, cursuri care să aibă rolul de a-i ajută pe aceștia să conștientizeze rolul digitalizării în creșterea unei întreprinderi. Cursurile de competențe digitale trebuie să fie acreditate Autoritatea Națională pentru Calificări sau /și cu recunoaștere națională/ internațională etc.
Banii primiți din fondurile europene pentru digitalizare sunt nerambursabile iar contribuția proprie trebuie să fie de 10%.
“În funcție de tipul de întreprindere, finanțarea nerambursabilă este între 20.000 și 30.000 euro pentru microîntreprindere, respectiv o întreprindere care are până la 9 salariați inclusiv și realizează o cifră de afaceri anuală netă și/sau un bilanț anual total de până la 2 milioane euro, echivalent în lei; între 20.000 și 50.000 euro pentru întreprindere mică, respectiv o întreprindere cu mai puțîn de 50 de angajați și o cifră de afaceri anuală și/sau un bilanț anual total sub 10 milioane EUR, echivalent în lei: între 20.000 și 100.000 euro pentru întreprindere mijlocie, respectiv o întreprindere cu mai puţîn de 250 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală care nu depăşeşte 50 de milioane EUR”, spune Petru Luhan, expert în fonduri europene
Nu există comentarii pentru această știre.
Guvernul a anunțat, într-un comunicat, că portofelul digital european, EU Digital Identity Wallet (EUDI Wallet), va fi realizat de instituțiile române, după modelul portofelului digital german. Guvernul renunță astfel la... detalii
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se majorează la 4.325 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2026, față de 4.050 lei cât este în prezent, iar salariul minim net crește la 2.699 lei, conform unui comunicat al Ministerului Muncii, în care se adaugă: Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 4.050 lei în luna iunie 2026, la 4.325 lei începând cu luna iulie 2026, reprezintă o creștere de 6,8%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 275 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.699 lei (cu deducerea de 200 lei pentru cei cu salariul minim), majorarea pe net fiind de 125 lei. În România, beneficiază în prezent de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr... detalii
Pe 1 iulie 2026 expiră perioada tranzitorie prevăzută de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA), termen după care furnizorii de servicii de criptoactive care nu dețin autorizație MiCA nu mai pot deservi clienți din Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Hategan Attorneys, în care se adaugă: Măsura îi afectează direct pe cei aproximativ 600.000 de investitori români în criptomonede, în condițiile în care numărul investitorilor români în criptomonede reprezinta, la 31 martie 2026, aproape dublul numărului total de investitori la BVB, conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și a Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Practic, mai mulți români investesc în cripto decât pe piața bursieră tradițională locală. „Privind contextul legal local, Ordonanța de Urgență 10/2025 care a intrat în vigoare din 13 martie 2025, a transpus MiCA în legislația română și a stabilit Autoritatea de... detalii
Ministerul Finanțelor a publicat Raportul privind execuția bugetarã aferentã primului trimestru al anului 2026, document care evidențiazã o traiectorie solidã de consolidare fiscalã, conform unui comunicat de presă, în care se mai precizează: În primele trei luni ale anului, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 21,09 miliarde lei, echivalentul a 1,03% din PIB, situându-se cu 6,27 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru aceastã perioadã. Comparativ cu intervalul similar al anului trecut, deficitul s-a redus cu 22,56 miliarde lei, marcând o scãdere de 1,25 puncte procentuale în PIB fațã de nivelul de 2,28% înregistrat în primul trimestru din 2025. „Rezultatele primului trimestru confirmã faptul cã direcția de consolidare fiscalã pe care ne-am asumat-o prin reformele recente este cea corectã, reușind sã reducem deficitul bugetar la jumãtate fațã de perioada similarã a anului trecut. Am prioritizat... detalii
Ajutoare de stat pentru investiții în sectoare de producție cu volum ridicat de importuri
Cum se pot cumpăra titluri de stat Tezaur
Creșterea economică, estimată la 0,25% în 2026 și 2,5% în următorii doi ani
Fondurile europene și PNRR, prioritatea bugetului public
Atragerea fondurilor europene este prioritatea zero pentru Ministerul Finanțelor
Autostrada Sibiu - Pitești va fi gata în anul 2028
Unde și când se pot cumpăra titlurile de stat Tezaur
Prețurile industriale, creștere semnificativă în ianuarie, prin scumpirea energiei
România, pe contrasens cu țările din Europa Centrală la inflație
Datoria publică, 60,2% din PIB în noiembrie 2025. Implicații