România s-a plasat în luna august 2023 pe locul cinci în UE în ce privește creșterea anuală a prețurilor, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Cu un nivel de 9,3%, calculat potrivit metodologiei armonizate la nivel european pentru a permite comparabilitatea, țara noastră s-a poziționat sub patru țări din fostul bloc estic dar peste Croația (8,4%), Austria și Bulgaria (ambele cu 7,5%).
În topul creșterilor de prețuri față de finalul anului anterior pe prima poziție s-a menținut (detașat) Ungaria (14,2%, deși în scădere cu peste cinci puncte procentuale față de mijlocul anului), urmată de un grup compact format din Cehia (10,1%), Slovacia (9,6%) și Polonia (9,5%). Lituania (6,4%) s-a plasat, alături de Germania, cu aproape 3pp sub noi, dar peste media UE (5,9%).
Față de statele cu regim de flotare a monedei naționale în raport cu euro (Ungaria, Cehia și Polonia), România a intervenit în piață prin rata de politică monetară cu prudență și la unul dintre cele mai redus niveluri din regiune (pentru a păstra creșterea economică) și a avut rezultate ceva mai bune în diminuarea avansului prețurilor la consumator.
Totuși, ar fi de remarcat faptul că rata lunară a inflației măsurate pe metodologie europeană la noi a fost de 0,8%, la fel ca în Ungaria și Portugalia (recordul este deținut de Belgia cu 2,5%, urmată de Luxemburg, cu 1,9%, și Franța, cu 1,1%).
Valoarea anuală de 9,3% din dreptul României semnifică o revenire la nivelul din iunie, după ce în iulie scăzuse la doar 8,9%. Punctual, situația a fost generată de scumpirea cu peste 20% a medicamentelor de la 1 august.
Pentru referință, menționăm că cele mai reduse rate ale avansului anual al prețurilor au fost înregistrate de Danemarca (2,3%), Belgia și Spania (cu câte 2,4%). Ele s-au situat ceva mai jos decât perechea Cipru, Finlanda (3,1%) și grupul format din Olanda (3,4%), Grecia și Luxemburg (ambele cu 3,5%, cu observația că luxemburghezii erau la doar 1% la finele primului semestru).
De remarcat că toate cele trei mari economii ale UE s-au situat peste media Zonei Euro (5,2%), cu Italia la 5,5% și Franța la 5,7%, sub media europeană. Spre deosebire de acestea, Germania, se află într-o postură îngrijorătoare, cu recesiune și inflație relativ ridicată. Importanța acestor date rezidă în faptul că aceste țări sunt și principalele partenere în comerțul nostru exterior iar efectele se vor transmite inclusiv pe lanțurile de producție.
Nu există comentarii pentru această știre.
Exporturile României au fost în iunie 2026 de 8,70 miliarde euro (+5,9% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au însumat 11,66 miliarde euro (+9,9%), conform... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a crescut în iunie 2026 cu 0,84% față de luna precedentă, potrivit datelor comunicate de INS. După ce scăzuse brusc în februarie, consecutiv unei traiectorii... detalii
România este țara membră UE care și-a ajustat cel mai mult deficitul bugetar în T1 2026, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o îmbunătățire de 6 puncte procentuale (pp) brut... detalii
Datoria publică a României a fost de 60,2% din PIB la finele lunii aprilie 2026, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și INS. Suma calculată conform metodologiei europene a fost... detalii
Deficitul bugetar, 2% din PIB la jumătatea anului. Plățile pentru dobânzi, mai mari decât ajustarea fiscală
Semnal de alarmă - producția industrială, -3,3% după primele cinci luni ale anului
Inflația anuală - scădere semnificativă, până la 10,42%
Deficitul comercial lunar, în scădere la 2,6 miliarde euro în mai 2026
România, cea mai mare scădere a numărului de angajați din UE
Serviciile de piață pentru populație, scădere de aproape 10% după primele patru luni din 2026
Deficitul bugetar, -1,75% după primele cinci luni ale anului
Românii, pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal
Deficitul comercial lunar a trecut iar pragul de 3 miliarde euro în aprilie 2026
Comerțul cu amănuntul, -5,5% pe primele patru luni din 2026