Dosarul ROBOR: angajați ai BNR ar fi acționat în nume propriu pentru modificarea regulamentului indicilor de dobândă

Începutul faptei ilicite privind ROBOR ar fi constat, potrivit raportului Consiliului Concurenței, în modificarea regulamentului de stabilire a indicilor de către reprezentanți ai BNR, care ar fi acționat în nume propriu, rezultă din dosarul în care BCR a contestat, la Curtea de Apel București, sancțiunea primită, alături de alte 9 bănci, pentru manipularea dobânzilor.

Avocații băncii au cerut judecătorilor, fără succes, accesul la corespondența dintre BNR și Consiliul Concurenței, pentru clarificarea acuzațiilor din care reiese implicarea reprezentanților BNR în nume propriu, conform dosarului publicat de instanță:

„Raportul Consiliului aduce acuzații grave de practici anticoncurențiale care au o premisă fundamentală. 

Faptul că băncile își vizualizau reciproc cotațiile în cadrul ferestrei de tranzacționare puse la dispoziție de operatorul platformei de tranzacționare Refinitiv este elementul central al raportului. În rest, nu există probe. 

Esența raportului este că transmiterea cotațiilor unei bănci în condiții de vizibilitate a cotațiilor celorlalte bănci este o practică ilicită. 

Apărarea băncii față de această teză centrală este întemeiată pe următoarele teze: acest comportament face parte din funcționarea normală a pieţei supravegheată de BNR. 

Structura pieţei a fost gândită de BNR și implementată de BNR, iar participarea a avut loc pe o platformă configurată și operată la instrucțiunile BNR. 

Așadar, modul în care a descris BNR funcționarea pieței în corespondența dintre BNR și Consiliu, modul în care a descris BNR rolul propriu și rolul băncilor sunt esențiale atât pentru a sublinia legalitatea comportamentului participării la sistem organizat de BNR cât și faptul că BNR este organizatorul lui. 

Există indicii clare pe care le-a invocat în cuprinsul cererii, în ieșirile publice ale guvernatorului BNR. Ce are nevoie este de poziționarea oficială care i se refuză. 

În al doilea rând, BNR este cea care a emis regulile, atât regulile inițiale de funcționare a pieţei cât și modificarea, modificare care, în opinia Consiliului Concurenţei, este începutul faptei ilicite. 

Ceea ce spune BNR despre contextul adoptării regulilor inițiale și al modificării este esențial pentru a vedea legalitatea comportamentului băncii.  

Cel puțin două aspecte specifice care sunt reținute de Consiliul Concurenţei sunt foarte probabil infirmate de corespondenţa cu BNR. 

Pe de o parte, reprezentanţii BNR au avut un rol fundamental, de exemplu, în modificarea regulilor, a așa zisului început al practicii ilicite conform Consiliului. 

Consiliul Concurenţei consideră însă că acești reprezentanți ai BNR au acționat în nume propriu, nu în numele instituției. 

Este esențial să știe ce spune BNR despre acțiunile acestor reprezentanți ai săi, dacă  își însușește acțiunile lor sau se dezice de ei. 

Pe de altă parte, raportul reține că potrivit declaraţiilor operatorului platformei de tranzacționare Refinitiv configurația asta cu transparență e foarte veche, încă de prin anul 2008. Consiliul menţionează Refinitiv, dar nu se coroborează cu alte probe. 

Devine esențial să vadă ce zice BNR-ul întrucât BNR este cel care dă instrucțiuni Refinitiv privind configurarea sistemului. Nu e suficient ce zice Refinitiv, dar nu se dau alte probe.”

Avocatul BCR a adus și argumentul că “guvernatorul BNR a formulat public rezerve serioase cu privire la corectitudinea analizei Consiliului Concurenţei, indicând un posibil dezacord instituţional asupra modului de înţelegere a pieţei monetare şi a mecanismului ROBOR.”

Avocatul Consiliului Concurenței a precizat că informațiile din corespondența cu BNR sunt redate ca atare în raportul de investigație și s-au pus și la dispoziția părţilor în formă neconfidențială.

„Ceea ce nu s-a pus la dispoziția părţilor sunt documente din care nu rezultă nici vinovăția, nici nevinovăția, documente considerate documente interne atât de legislaţia națională cât și de către legislatia europeană”, a adăugat avocatul Consiliului Concurenței.

Instanța de judecată a respins cererea BCR de furnizare a corespondenței dintre BNR și Consiliul Concurenței.