Dobanda pe termen lung pentru Romania a atins pragul de 4% in septembrie 2021

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna septembrie 2021, până la pragul de 4%, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Acest indicator critic pentru obligațiile asumate la contractarea de noi credite a urcat la cel mai mare nivel din ultimele 12 luni, după ce în februarie 2021 coborâse la doar 2,65%.

De data aceasta, însă, evoluția dobânzilor la noile credite luate „a la longue” este în acord cu trendul general față de țările UE.

Acestea s-au majorat, totodată, în țările central-europene care sunt în afara Zonei Euro și au regim valutar similar cu al nostru: în Cehia (de la 1,74% la 1,90%), Ungaria (de la 2,84% la 3,09%) și Polonia (de la 1,60% la 1,87%).

Din afara zonei euro, la care aspiră deja prin antecamera ERM II, Croația a reușit să obțină condiții mai avantajoase (de 0,43% a coborât la 0,37%) iar Bulgaria a fost aproape staționară ( de la 0,14% la 0,15%). Zona Euro a revenit din domeniul negativ și a consemnat o medie de +0,07%, iar media UE27 a urcat la +0,39%, de la +0,23% în luna precedentă.

Cele mai reduse dobânzi au fost consemnate de Luxemburg (-0,37%), Germania (-0,36%) și Olanda (-0,34%). Din fostul bloc estic, cel mai bine s-a plasat Slovacia (care a adoptat moneda unică încă din 2007), cu -0,08%, la egalitate cu Austria. Finlanda (-0,07%) și Danemarca (-0,01%) au rămas și ele, de puțin, pe minus. Grecia (+0,80%) și-a inversat brusc trendul descendent dar s-a plasat numai ceva mai slab decât Italia (+0,78%).

[1]

În acest context, România a păstrat detașat prima poziție în topul celor mai scumpe împrumuturi ce pot fi luate de un stat membru al Uniunii și s-a distanțat de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar similar. Majorarea costurilor de împrumut la cote mult peste practica europeană în materie ar trebui să ne dea de gândit din perspectiva majorării datoriei publice.

Ecartul costurilor de împrumut s-a păstrat la aproape 30% în raport cu următoarea clasată, Ungaria. Diferența s-a diminuat marginal în raport cu Cehia (dar la o cotă foarte mare, +110%) și a mai scăzut ceva (până la +114%) față de Polonia, economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească.

Rata dobânzii pe termen lung este calculată ca medie lunară (fără a fi ajustată sezonier) și se referă la randamentul titlurilor guvernamentale tranzacționate pe piața secundară, inclusiv taxele, cu o maturitate reziduală de circa zece ani.

Titlurile urmărite în coșul de tranzacționare trebuie înlocuite periodic pentru a evita schimbarea maturității de referință.

Definiția utilizată este în acord cu criteriile de convergență, în concordanță cu art.121 al Tratatului de la Amsterdam. Criteriul Maastricht pentru adoptarea euro cere un nivel maxim de cel mult două puncte procentuale peste media celor mai performante trei state iar România nu mai îndeplinește în present acest criteriu.