Dobânda pe termen lung pentru obligatiunile emise de România a crescut în luna martie 2022 la valoarea medie de 6,20%, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Acest indicator, cu referința la un termen de 10 ani (10Y), a avut a doua cea mai mare creștere din ultimele 12 luni după cea din octombrie 2021, după ce staționase la începutul anului curent (5,37%).
Costul împrumuturilor 10Y a evoluat încă și mai abrupt decât la noi în Ungaria (de la 4,86% la 5,92%), Polonia (de la 3,95% la 4,83%) și Croația (de la 1,23% la 2,08%) fiind ceva mai ponderat doar în cazul Cehiei (de la 3,03% la 3,53%). Cu moneda indexată la euro și aflată în proces de adoptare a monedei unice, Bulgaria a înregistrat un salt de la 0,61% până la 1,09%.
Cele mai scăzute dobânzi au fost consemnate de Germania (+0,28%), Olanda (+0,34%) și Luxemburg (+0,55%). Ele au fost urmate de Danemarca (+0,57%), Finlanda, Austria (ambele cu +0,72%), Belgia (+0,79%) și Suedia (+0,82%). Acompaniate din fostul bloc estic de Slovacia (+0,99%) și Slovenia (+1,04%). Lituania reprezintă un caz special, nivelul fiind „înghețat” administrativ la 0,16%.
[1]
România a păstrat prima poziție în topul celor mai scumpe împrumuturi ce pot fi luate de un stat membru al Uniunii, dar distanța de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar similar s-a diminuat semnificativ. Totuși, creșterea dobânzilor ar trebui să îngrijoreze din perspectiva faptului că datoria publică a depășit pragul de 50% din PIB pe datele operative prezentate de Ministerul Finanțelor.
Ecartul costurilor de împrumut în martie 2022 a fost de circa 5% în raport cu Ungaria, aproape 30% față de Polonia (economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească) și de 75% în raport cu Cehia, țările care constituie referința noastră la nivel regional.
[2]
În fine, ar fi de menționat evoluția sinuoasă a acestui indicator-cheie, după cum se vede din infografic. Datele din 27 aprilie 2022 plasau nivelul dobânzilor la care se poate împrumuta România pe zece ani la 6,83% (sursa tradingeconomics.com).
De reținut, însă, deja Ungaria a urcat în ziua precedentă până la 6,89% (după ce trecuse pragul de 7% în 11 aprilie) iar Polonia s-a apropiat la 6,13%, ceea ce arată că ne aflăm pe un trend regional dar într-o poziție relativă mai bună decât anterior.
Nu există comentarii pentru această știre.
Exporturile României au fost în iunie 2026 de 8,70 miliarde euro (+5,9% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au însumat 11,66 miliarde euro (+9,9%), conform... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a crescut în iunie 2026 cu 0,84% față de luna precedentă, potrivit datelor comunicate de INS. După ce scăzuse brusc în februarie, consecutiv unei traiectorii... detalii
România este țara membră UE care și-a ajustat cel mai mult deficitul bugetar în T1 2026, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o îmbunătățire de 6 puncte procentuale (pp) brut... detalii
Datoria publică a României a fost de 60,2% din PIB la finele lunii aprilie 2026, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și INS. Suma calculată conform metodologiei europene a fost... detalii
Deficitul bugetar, 2% din PIB la jumătatea anului. Plățile pentru dobânzi, mai mari decât ajustarea fiscală
Semnal de alarmă - producția industrială, -3,3% după primele cinci luni ale anului
Inflația anuală - scădere semnificativă, până la 10,42%
Deficitul comercial lunar, în scădere la 2,6 miliarde euro în mai 2026
România, cea mai mare scădere a numărului de angajați din UE
Serviciile de piață pentru populație, scădere de aproape 10% după primele patru luni din 2026
Deficitul bugetar, -1,75% după primele cinci luni ale anului
Românii, pe locul 4 în UE la numărul de ore lucrate săptămânal
Deficitul comercial lunar a trecut iar pragul de 3 miliarde euro în aprilie 2026
Comerțul cu amănuntul, -5,5% pe primele patru luni din 2026