Dezvoltarea sustenabila a Romaniei - numai 2 criterii din 17 peste media UE si patru domenii in regres

România figurează în evaluarea Eurostat publicată cu ocazia Zilelor Europene ale Cercetării și Inovării cu doar doar 2 criterii din 17 peste media UE și patru domenii în regres.

Iată cum arată sintetic situația țării noastre și punctajele cu care a fost creditată de specialiștii de la Bruxelles.

Cel mai ridicat punctaj pe un domeniu situat deasupra mediei europene a fost obținut (oarecum ironic) la parteneriatul pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă, respectiv +37,69. La celălat domeniu aflat pe plus (restul de 15 sunt pe minus !), energia accesibilă și curată (+23,08), figurăm în regres (suntem la dreapta față de axa verticală de referință).

De altfel, țara noastră a mai dat înapoi și la alte trei domenii unde eram, oricum, sub media UE: CONSUMUL RESPONSABIL ȘI PRODUCȚIA (punctaj -19,14, cu -2,0 la progres), egalitatea de gen (-16,02) și, mai ales, din perspectiva faptului că aici suntem cel mai departe de practica europeană, EDUCAȚIA DE CALITATE (cu un punctaj dezastruos, -95,21, aflat în scădere).

În alte nouă privințe, România a înregistrat progrese, cel mai important fiind, în contextul creșterii robuste a PIB din ultimii ani față de media UE, eradicarea sărăciei. Cu toate acestea, rămânem la un nivel îngrijorător în materie, punctajul de -61,99 fiind cel mai redus dintre toate cele consemnate la cele 12 domenii cu progres.

Celelalte opt domenii rămase, sunt, „în ordinea numerelor de pe tricou”, siguranța alimentară (-1,71), protecția ecosistemelor (-17,13), acțiunile privind schimbările climatice (-17,82), urmate la mare distanță de industrie, inovare și infrastructură (-32,51), sustenabilitatea orașelor și comunităților (-36,17), pace, justiție și instituții puternice (-40,67%), munca decentă și creșterea economică (-44,39) și viața sănătoasă (-52,82).

Recapitulând, stăm slab per total, cu doar 2 din 17 obiective bine plasate în context european ( dintre care doar energia alternativă contează realmente, dar atenție că dăm ușor înapoi) și avem mult de recuperat pentru a prinde din urmă plutonul principal, penalizați semnificativ și în creștere de modul în care înțelegem consumul, producția și educația.

[1]

Adică ne străduim să creștem din perspectivă cantitativă, dar ratăm trei elemente preponderent calitative, fundamentale pentru o dezvoltare sustenabilă.

În plus, fără alte comentarii pentru că deși e semnalată situația de ani de zile nu vrea nimeni să ia măsuri, suntem lanterna roșie a UE la cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare (0,48% din PIB față de reperul de 3% stabilit la nivel comunitar).

Imaginea cercetării românești face cât o mie de cuvinte în privința perspectivelor de dezvoltare cu valoare adăugată mare și de evitare a capcanei venitului mijociu. Spre care ne îndreptăm în pas voios, mulțumiți că la acest moment am părăsit (nu la toți indicatorii, după cum s-a văzut mai sus), subsolul clasamentelor europene.