Deficitul comercial s-a situat în iunie 2022 la aproximativ 2,7 miliarde euro, cu 45% mai mare decât în aceeași lună a anului anterior, potrivit datelor publicate de INS.
Exporturile FOB au fost de aproape 8 miliarde euro iar importurile CIF s-au cifrat la 10,72 miliarde euro. Deși considerabil, avansul exporturilor (+34,5%) a fost sub cel al importurilor (+38,8%), ceea ce a condus la un rezultat negativ stabilizat în T2 2022 la circa 1% din PIB în ce privește schimburile de mărfuri cu exteriorul.
Cumulat pe primele șase luni ale anului, minusul din schimburile externe a ajuns la 15,44 miliarde euro, cu 4,74 miliarde euro (+44%) peste valoarea consemnată în aceeași perioadă a anului anterior. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate s-a păstrat pe traiectoria de scădere începută în 2014 și a ajuns la cota îngrijorătoare de 77,5% (vezi tabelul).
Astfel, deficitul consemnat pe segmentul de mărfuri în schimburile externe a ajuns, după primele șase luni ale anului, la 5,6% din PIB-ul estimat (circa 277 miliarde euro). Acest dezechilibru important se află „în linie” cu nivelul (foarte ridicat din perspectivă macroeconomică) din prognoza oficială a CNSP, de 12,1% din rezultatul economic național pe 2022.
[1]
Schimburile cu țările UE au fost de circa 32,6 miliarde euro la export și 42,6 miliarde euro la import (72,7% din exporturi și 70,8% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de 12,2 miliarde euro și importuri de 17,6 miliarde euro. Au rezultat solduri negative de peste 10 miliarde euro cu statele UE şi de 5,4 miliarde euro pe relaţiile extracomunitare (cam 65%/35% din total).
Sectorul de mașini și echipamente de transport s-a adâncit în domeniul negativ iar soldul a încheiat prima jumătate a anului la -711 milioane euro. La alte mărfuri manufacturate, deficitul a s-a apropiat de 4 miliarde euro iar pe zona de produse alimentare s-a ajuns la circa -800 milioane euro, deși raportul dintre exporturi și importuri a urcat la 83%, față de 60% la începutul pandemiei.
[2]
Revenirea consumului de carburanți și menținerea la un nivel foarte rdicat a prețurilor la resursele energetice au condus la un deficit sectorial de peste 3,2 miliarde euro. Principala problemă rămâne soldul puternic negativ al schimburilor de produse chimice (-5,8 miliarde euro și doar 24% grad de acoperire), adică 46% din deficitul comercial.
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în octombrie 2025 față de luna anterioară atât pe seria brută (-0,6%) cât și pe cea ajustată... detalii
Valoarea producției agricole în 2024 a consemnat un rezultat de -4,3% în raport cu anul precedent, potrivit datelor definitive comunicate de INS. Sectorul vegetal (-10,1%) și cel al serviciilor prestate... detalii
Potrivit INS, producția industrială a crescut cu 7,8% în mai 2025 față de luna anterioară pe seria brută, însă a scăzut cu -0,6% în varianta ajustată după perioada din an... detalii
Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a consemnat o scădere marginală (-0,16%) în mai 2025 față de luna anterioară, potrivit datelor comunicate de INS. După ce a ieșit în februarie din... detalii
România, la 78% din PIB-ul mediu pe locuitor al UE
Producția industrială, la cota -1,8% după 11 luni din 2024
Deficitul contului curent, peste 26 miliarde euro în noiembrie 2024
Comerțul cu amănuntul - în creștere cu 8% pe primele 10 luni
Deficitul balanței comerciale la 9 luni, cu 15% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut
Producția industrială, în scădere semnificativă
Pensia reală, în creștere cu 8,7% pe luna august 2024
Avansul PIB pe T1 2024, majorat la +0,5%
Industria prelucrătoare a trecut pe plus în aprilie 2024
Deficitul comercial, în creștere de la o lună la alta