Deficitul bugetar s-a redus la 2% din PIB

Execuția bugetului general consolidat la 30 iunie 2026 s-a încheiat cu un deficit de 2% din PIB, o scãdere de 1,65 puncte procentuale fațã de deficitul de 3,64% din PIB, înregistrat în primele șase luni ale anului 2025, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor, în care se adaugă:

Astfel, în termeni nominali, deficitul bugetar s-a diminuat cu aproape 28,8 miliarde lei, situându-se la 41,03 miliarde lei, fațã de nivelul de 69,80 miliarde lei înregistrat în aceeași perioadã a anului trecut, confirmând continuitatea procesului de consolidare fiscal-bugetarã.

“Execuția bugetarã la șase luni este un puternic semnal de seriozitate al României în evaluãrile care urmeazã din partea Fitch și Moody’s. Reducerea deficitului la 2% din PIB demonstreazã cã planul de consolidare fiscalã produce rezultate și cã ne respectãm angajamentele. Dar nu avem motive de relaxare: menținerea calificativului de investiții depinde de continuarea acestei direcții, de finalizarea PNRR și de stabilitatea politicã. Credibilitatea se construiește prin rezultate și se pãstreazã prin consecvențã. România nu își permite niciun pas înapoi în aceastã perioadã“, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare

I. VENITURILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Veniturile totale au însumat 342,52 miliarde lei în prima jumãtate a anului 2026, marcând o creștere de 10,3% fațã de aceeași perioadã din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,46 puncte procentuale, susținute atât de veniturile fiscale, cu precãdere TVA, impozit pe salarii și venit și impozite și taxe pe proprietate, cât și de atragerea fondurilor europene.

Impozitul pe salarii și venit a generat încasãri de 33,71 mld lei, o creștere de 11,1%. Aceastã dinamicã a fost susținutã de avansul semnificativ al încasãrilor din impozitul pe dividende, de 29,9%, pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificãrilor legislative privind impozitarea acestora. Totodatã, o evoluție însemnatã a fost înregistratã și în cazul încasãrilor aferente Declarației unice, de 21,0%. Creșterea veniturilor din impozitul pe salarii, de 5,8%, peste dinamica fondului de salarii din economie, de +3,1%, a fost influențatã de efectul de bazã generat de eliminarea facilitãților fiscale acordate salariaților din construcții, agriculturã, industria alimentarã și IT.

Contribuțiile de asigurãri au totalizat 110,86 miliarde lei, în creștere cu 7,1%, depãșind dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția reflectã extinderea bazei de impozitare reglementatã prin Legea nr. 141/2025, precum și încasãrile aferente Declarației unice.

Încasãrile din impozitul pe profit au însumat 18,97 miliarde lei, consemnând o creștere de 10,1% comparativ cu anul trecut, susținutã de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici, de 12,5% an/an, impulsionate de încasãrile din luna iunie, de 17,5%, reprezentând în principal plãțile pentru definitivarea impozitului aferent anului 2025.

Încasãrile nete din TVA au fost de 74,14 miliarde lei, în creștere cu 25,1% comparativ cu anul 2025. Rezultatul a fost influențat de avansul încasãrilor brute din TVA, de +21,6% an/an, pe fondul modificãrii cotelor de TVA prevãzute de Legea nr. 141/2025. Concomitent, restituirile de TVA au crescut la 18 miliarde lei, fațã de 16,41 miliarde lei în perioada ianuarie-iunie 2025, o majorare de 9,7%, menținându-se consecvența de a sprijini mediul de afaceri prin restituirea la timp a sumelor cuvenite. Creșterea încasãrilor din TVA și contribuții sociale aratã consolidarea bazei fiscale și eficientizarea colectãrii într-un context economic caracterizat de ajustãri structurale.

Veniturile din accize au însumat 23,25 miliarde lei, consemnând o creștere de 5,9% (an/an), fiind susținute în special de avansul încasãrilor din accizele pentru produsele energetice, de 13,9% an/an.

Veniturile nefiscale au însumat 24,13 miliarde lei, consemnând o contracție de 15,9%, influențatã parțial de efectul de bazã reprezentat de încasãrile suplimentare din perioada similarã a anului 2025, venituri din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei, conform Legii nr. 9/2025.

Sumele rambursate de Uniunea Europeanã în contul plãților efectuate și donații au totalizat 30,29 miliarde lei, în creștere cu 20,8%, comparativ cu 2025. Aceastã accelerare confirmã faptul cã finanțãrile europene reduc presiunea asupra resursei naționale și garanteazã susținerea marilor proiecte publice.

“Un semnal extrem de important pentru economia realã este creșterea rambursãrilor nete de TVA la 18 miliarde de lei. Aceastã creștere a restituirilor este un sprijin direct acordat mediului de afaceri, injectãm lichiditate imediatã în companiile românești, eliminãm blocajele din lanțurile comerciale și le oferim antreprenorilor predictibilitatea de care au nevoie”, a adãugat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

II. CHELTUIELILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Cheltuielile totale s-au redus substanțial de la 19,85% la 18,66%, ca pondere în PIB, înregistrând o scãdere de 1,19 puncte procentuale (an/an). În termeni nominali, acestea au însumat 383,55 miliarde lei, în ușoarã creștere, de 0,8%, comparativ cu aceeași perioadã a anului precedent. 

Ajustarea cheltuielilor s-a concentrat pe temperarea cheltuielilor curente ale statului, protejând integral ritmul investițiilor publice și absorbția fondurilor din PNRR și din Cadrul Financiar Multianual.

Cheltuielile de personal au fost de 82,11 miliarde lei, în scãdere cu 3,3 miliarde lei fațã de primele șase luni din 2025. Reducerea a fost determinatã de limitarea sporurilor și de mãsurile de temperare salarialã din perioada 2025–2026, ponderea acestora în PIB scãzând de la 4,5% la 4%.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au totalizat 49,42 miliarde lei, în creștere cu 8,6%, evoluție determinatã în principal de plãți mai mari destinate domeniului sãnãtãții.

Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 29,37 miliarde lei, cu 4,14 miliarde lei mai mari fațã de aceeași perioadã a anului trecut, reprezentând un nivel de 1,4% din PIB.

Cheltuielile cu asistența socialã au fost de 126 miliarde lei, în scãdere cu 0,5% comparativ cu semestrul I din 2025, ținând cont de mãsurile luate prin Legea nr. 141/2025. Acestea au inclus și compensãrile suportate de bugetul de stat pentru consumul de energie electricã și gaze naturale ale populației, în sumã de 104,30 milioane lei.

Cheltuielile cu subvențiile au însumat 6,7 miliarde lei, reprezentând în principal subvenții pentru transportul de cãlãtori, sprijinirea producãtorilor agricoli și schema de compensare la energie pentru consumatorii noncasnici, de 190,79 milioane lei.

Alte cheltuieli au fost de 6,82 miliarde lei, în scãdere cu 2,19 miliarde lei fațã de perioada similarã a anului trecut, cuprinzând burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despãgubiri civile și titlurile de platã emise de ANRP.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au atins 37,17 miliarde lei, acoperind proiectele din cadrele financiare 2014-2020 și 2021-2027, subvențiile agricole, Fondul pentru Modernizare și PNRR.

Cheltuielile pentru investiții, cheltuieli de capital și programe de dezvoltare, au înregistrat un avans semnificativ, de la 50,44 miliarde lei la 59,96 miliarde lei, fiind cu 9,52 miliarde lei mai mari. Din aceastã sumã, 70,94% reprezintã investiții finanțate direct din fonduri europene nerambursabile și componenta de împrumut a PNRR.

Structura investițiilor aratã o orientare decisivã cãtre sursele comunitare: plãțile pentru proiectele din fonduri externe nerambursabile, cadrul 2021-2027 și PNRR – granturi și împrumuturi, au fost în primele șase luni cu 15,32 miliarde lei, cu 56,32% mai mari decât în perioada similarã din 2025. Aceastã accelerare puternicã a finanțãrii europene a compensat scãderea investițiilor din surse naționale, scãdere cu caracter tehnic, determinatã de efectul de bazã excepțional din primele luni ale anului 2025, când au fost achitate obligații restante pe programe naționale, recapitalizarea Companiei Naționale Carpatica Feroviar S.A. și plãți specifice în domeniul apãrãrii.